BNS propune amendamente la proiectul de OUG privind implementarea Instrumentului SAFE

Confederaţia sindicală consideră că, în forma actuală a ordonanţei, există riscul diminuării rolului ARCTIS în procesul de analiză a contractelor, ceea ce poate conduce la o slăbire a capacităţii statului de a asigura o integrare a intereselor industriale naţionale în cadrul achiziţiilor de apărare.

În context, BNS propune efectuarea unei analize pentru contractele de achiziţie publică a căror valoare estimată depăşeşte pragul valoric reprezentând echivalentul a 10 milioane euro, fără TVA. Conform sindicaliştilor, ar trebui exceptate de la procesul de analiză contractele atribuite în baza unor proceduri derulate de către agenţii/structuri din cadrul NATO sau al Uniunii Europene.

BNS consideră că această formulare are meritul de a restabili acel echilibru necesar între nevoia de celeritate în achiziţiile din domeniul apărării şi necesitatea menţinerii unui mecanism de analiză strategică la nivel naţional, prin intermediul ARCTIS.

"Mai mult, introducerea excepţiilor propuse reflectă realităţile operaţionale ale cooperării internaţionale în domeniul apărării, fiind în concordanţă cu practicile europene şi euroatlantice, fără a afecta interesele industriale naţionale în cazurile în care acestea pot fi valorificate", se precizează în propunerile formulate.

De asemenea, BNS propune ca, în cazul în care au fost identificaţi mai mulţi potenţiali furnizori ai unui produs care îndeplinesc cerinţele operaţionale sau similare şi cerinţele de cooperare, Grupul de lucru care analizează răspunsurile primite, întocmeşte pentru fiecare proiect un clasament descrescător, realizat pe baza criteriului "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", determinată prin evaluarea raportului calitate-cost pe durata ciclului de viaţă.

În opinia sindicaliştilor, evaluarea trebuie să se realizeze pe baza următorilor factori şi ponderi: valoarea produsului - 85%, determinată prin analiza: performanţelor şi caracteristicilor operaţionale, suportului logistic şi securităţii aprovizionării, gradului de conformitate cu cerinţele tehnice; costul total de operare pe durata ciclului de viaţă, care include preţul iniţial, costurile de operare, costurile de întreţinere şi reparare, costurile de instruire; oferta de cooperare industrială - 15%.

Evaluarea ofertelor se realizează prin raportarea valorii produsului la costul total de operare, în vederea identificării soluţiei care asigură cea mai bună valoare pe durata ciclului de viaţă, mai arată BNS.

"Propunerea urmăreşte trecerea de la criteriul limitativ al preţului la principiul 'ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic', în acord cu specificul achiziţiilor din domeniul apărării. Evaluarea pe baza performanţei şi a costului total pe durata ciclului de viaţă permite identificarea soluţiilor care oferă cea mai bună valoare pentru forţele armate, evitând opţiuni aparent mai ieftine, dar ineficiente pe termen lung", subliniază sindicaliştii de la BNS.

Aceştia adaugă că includerea componentei de cooperare industrială contribuie la integrarea industriei româneşti în Baza Industrială şi Tehnologică Europeană de Apărare, susţinând utilizarea eficientă a resurselor financiare şi umane la nivelul statelor membre.

"Ambele propuneri urmăresc asigurarea unui echilibru între eficienţa utilizării fondurilor publice, necesităţile operaţionale ale forţelor armate şi obiectivul strategic de integrare a industriei româneşti în ecosistemul european de apărare", menţionează BNS.

Confederaţia îşi exprimă disponibilitatea de a participa la orice discuţii tehnice suplimentare pe marginea propunerilor făcute şi de a contribui la fundamentarea unor soluţii legislative solide, în acord cu interesele economice şi sociale ale României.

Guvernul a aprobat, joi, ordonanţa de urgenţă referitoare la programul de apărare SAFE, prevederile vizând crearea condiţiilor ca România să poată semna contractele de achiziţii până la termenul limită de 30 mai 2026, fără blocaje administrative sau bugetare.

În acest sens, Ministerul Finanţelor primeşte atribuţii extinse privind gestionarea financiară a programului SAFE.

De asemenea, prin actul normativ se introduce instrumentul "acordului de cooperare", care reglementează "obligaţiile industriale de cooperare economică, iar recepţia produselor este condiţionată de îndeplinirea acestor obligaţii, certificate înainte de livrare".

Actul normativ introduce şi o serie de modificări referitoare la implementarea PNRR în România. Astfel, se introduce posibilitatea prelungirii duratei contractelor, deciziilor şi ordinelor de finanţare până la 31 august 2026, printr-un mecanism simplificat de notificare.

România va beneficia de 16,68 miliarde de euro finanţare prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), potrivit alocărilor anunţate de Comisia Europeană pentru statele membre. Este a doua alocare ca ordin de mărime stabilită de Comisie. Participarea la programul SAFE are trei componente: apărare, bugetară şi de infrastructură. Instrumentul SAFE este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă, pentru care unele state membre, inclusiv România, şi-au au exprimat interesul.