Sindicatul TAROM: Angajaţii companiei sunt slab plătiţi, însoţitorii de bord au un salariu minim de 3.000 de lei; există toate şansele să ajungem la grevă

Acesta a participat la dezbaterea publică organizată la Ministerul Transporturilor cu privire la proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al companiei TAROM.

"Pot să vă spun că foarte mulţi angajaţi pleacă din compania TAROM la alte companii străine unde sunt plătiţi. Şi vă dau un exemplu: însoţitorii de bord câştigă 3.500 euro pe lună, mecanicii necalificaţi 4.200 euro pe lună, mecanicii calificaţi 6.800 euro pe lună, iar piloţii de la 8.500 la 15.000 de euro pe lună. Aşa cum este transmis şi în planul de restructurare chiar de către compania TAROM, angajaţii companiei sunt subplătiţi, sunt slab plătiţi. Un mecanic este plătit la ora actuală cu 5.500 lei. Este salariul minim ca mecanic de avion, dar în mână să ştiţi că el nu câştigă decât undeva la 3.900, fiindcă sunt nişte taxe care sunt incluse în cei 5.500 de lei", le-a spus jurnaliştilor Pascu, înainte de începerea dezbaterii.

Liderul sindical solicită o creştere cu 35% a bugetului de salarii, care ar însemna, de fapt, maximum 17% cheltuieli cu personalul.

"Noi solicităm modificarea acestui proiect de buget cu o majorare de 35%. Or, 35% creştere pe bugetul de salarii la compania TAROM ar însemna de fapt o creştere de la 12,45%, cât reprezintă total cheltuieli cu personalul, la maximum 17% cheltuieli cu personalul. Vreau să vă spun şi o să sublinieze şi colegii noştri piloţi că Lufthansa are cheltuieli cu personalul de 34,8%, Air France KLM are 27% cheltuieli cu personalul, companiile din Africa 24 de procente cheltuieli cu personalul, iar noi, TAROM, am crescut aceste cheltuieli din 2022 de la 12,33% la 12,45%", a menţionat acesta.

Narcis Pascu a avertizat că, în cazul în care proiectul de buget va fi adoptat în forma actuală, există posibilitatea declanşării în această vară a unei greve la TAROM, din cauza nemulţumirilor salariale.

"Avem pârghiile date de noua Lege a dialogului social, Legea 367/2022, care ne oferă posibilităţi de protest. Noi nu am vrea să ajungem la o grevă, dar să ştiţi că există toate şansele, din cauza nemulţumirilor salariale ale angajaţilor TAROM. În această vară". a spus acesta.

El a respins afirmaţiile ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, potrivit căruia o companie de talia TAROM ar trebui să aibă în jur de 90% din salariaţi personal de bord, susţinând că Air France, după restructurări, a ajuns la 117 angajaţi per avion, Lufthansa are 107 angajaţi per avion, în timp ce operatorul român are doar 42 de angajaţi per avion.

"La ora actuală, dintre cei 1.211 salariaţi, avem 162 de piloţi, avem 220 de însoţitori de bord, avem undeva la 370 - 380 de mecanici de avion...Cred că undeva la 35% este personal navigant, dar domnul ministru Grindeanu habar nu are. Aşa cum nici de şosele şi de căi ferate habar nu are. Eu nu înţeleg cum îşi poate permite să se exprime despre aviaţie?! Să-mi dea un exemplu de companie din lume, care funcţionează numai cu personal navigant. Compania Air France, după restructurările după COVID, a ajuns la cifra de 117 angajaţi per avion, compania Lufthansa are 107 angajaţi per avion, compania TAROM are 42 de angajaţi per avion", a arătat liderul de sindicat.

Cu toate acestea, Narcis Pascu a transmis pasagerilor din partea companiei că, deşi angajaţii sunt nemulţumiţi, TAROM produce siguranţă şi ''toate zborurile companiei TAROM vor fi în siguranţă maximă".

"Chiar dacă TAROM este pe pierdere, angajaţii companiei TAROM muncesc, îşi fac treaba şi avioanele decolează şi aterizează în siguranţă. Noi suntem cei care producem siguranţă pentru dumneavoastră, ca pasageri. (...) Dar aşa cum piloţii şi însoţitorii companiei TAROM ar trebui să beneficieze de zile libere pe lună, ca şi dumneavoastră. după Codul muncii, vreau să vă spun că piloţii şi însoţitorii companiei TAROM beneficiază doar de două zile libere pe lună în loc de opt zile, cât ar trebui să aibă în mod normal. Deci, compania ne munceşte foarte mult, fiindcă suntem sub limita normală de personal pentru o companie de aviaţie normală", a adăugat el.

În ceea ce priveşte flota companiei, Pascu a precizat că TAROM este pe punctul de a vinde cele şapte ATR-uri 42, seria 500, model mai vechi către o companie privată.

"Este în curs de semnare acel contract şi este un lucru foarte bun şi urmează a se achiziţiona patru Boeing 737 MAX, care nu ştim când vor veni. Ar trebui ca primul avion să vină anul acesta, dar nu ştim dacă va veni, nu avem informaţii. La ora actuală mai avem 18 avioane după ce vor fi vândute cele şapte, adică 25. Deci, avem trei tipuri: Boeing 737, seria 700 şi 800, ATR 72 seria 600 şi patru Airbus 318. Vreau să vă spun că în 1967 compania TAROM zbura 23 de curse externe. După planul de restructurare vom rămâne cu 17 curse externe. Despre ce vorbim? Compania TAROM rămâne o companie foarte, foarte mică, fiindcă domnul Grindeanu şi cu cei care conduc compania TAROM nu au avut grijă să dezvolte întotdeauna aviaţia", a afirmat sindicalistul.

Întrebat ce ar însemna ca după zeci de ani de promisiuni TAROM să reia cursele transatlantice spre Statele Unite, unde există o comunitate mare de români, Narcis Pascu a răspuns: "O cursă lung-curier ar însemna revenirea la normalitate a TAROM-ului. Numai că, având această flotă şi cu această conducere politică a României care implementează un management neprofesionist în cadrul companiei TAROM, nu vom reuşi să zburăm peste Atlantic", a concluzionat el.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a organizat, joi, întâlnirea de dezbatere publică privind proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor şi infrastructurii privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Societăţii Comerciale "Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" SA.

Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2023 al companiei TAROM prevede o pierdere în valoare de 62,416 milioane de lei, în scădere cu 28,79%, respectiv cu suma de 154,349 milioane de lei faţă de pierderea aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2022, şi în scădere cu 20,53%, respectiv cu suma de 241,641 milioane de lei faţă de pierderea preliminată/realizată la data de 31.12.2022.

Veniturile totale au fost estimate la peste 2,008 miliarde de lei, mai mari decât preliminatul/realizatul anului 2022 cu 33,93%, respectiv cu suma de 508,836 milioane de lei din care veniturile din exploatare de 1,676 miliarde de lei au fost estimate mai mari decât preliminatul/realizatul anului 2022 cu 39,37%, respectiv cu suma de 473,572 milioane de lei.

În categoria veniturilor din producţia vândută, veniturile din transportul pasagerilor şi cargo pe curse regulate (inclusiv operările blocked space agreements) în valoare de 1,34 miliarde de lei au fost programate în creştere cu 43,67%, respectiv cu suma de 407,463 milioane de lei faţă de preliminatul/realizatul anului 2022.

De asemenea, veniturile din transportul curselor de pasageri charter au fost programate în creştere cu 14,08%, respectiv cu suma de 24,819 milioane de lei.

Cheltuielile totale au fost estimate în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli 2023 pe baza programului de zbor cuprins în Planul de Restructurare 2020-2029 corelat cu parcul de aeronave previzionat în exploatarea companiei ţinând cont de necesităţile desfăşurării activităţilor şi activităţilor anexe, de ieşiri de aeronave prin vânzare, dar şi de intrări de aeronave achiziţionate prin leasing financiar şi leasing operaţional.

Astfel, cheltuielile totale pe anul 2023 au fost estimate la 2,071 miliarde de lei, în creştere faţă de preliminatul/realizatul anului 2022 cu 14,81%, respectiv cu suma de 267,195 milioane de lei, din care: cheltuieli aferente activităţii de exploatare în valoare de 714,213 milioane de lei, în creştere cu 20,18% faţă de preliminatul/realizatul anului 2022, respectiv cu suma de 287,84 milioane de de lei.

Cheltuielile cu personalul în valoare de 213,502 milioane de lei au o pondere de 12,45% în total cheltuieli de exploatare şi au fost estimate în anul 2023 în urcare cu 14,30%, respectiv cu suma de 26,718 milioane de lei faţă cele aprobate în anul 2022 prin Ordinul MTI nr. 470/2022.

Cheltuielile de natură salarială, în valoare de 178,537 milioane de lei, au fost estimate în creştere cu 19,69%, respectiv cu suma de 29,371 milioane de lei, faţă de cele aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2022, prin Ordinul MTI nr. 470/2022.

Sursele de finanţare a investiţiilor, prevăzute pentru anul 2023, în valoare de 115,525 milioane de lei, au fost estimate în creştere cu 4322,45%, respectiv cu suma de 112,852 milioane de lei, faţă de cele preliminate/realizate în 2022 şi sunt constituite din surse proprii - 32,930 milioane de lei, şi credite de investiţii - 82,595 milioane de lei.

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 - Legea nr. 368/2022, în valoare de 10.592,85 lei/salariat, a fost estimat în creştere cu 18,03% faţă de cel preliminat/realizat în anul 2022.

Numărul de personal prognozat la finele anului 2023 de 1.314 salariaţi a fost estimat în scădere cu 4 salariaţi faţă de cel aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2022, prin Ordinului MTI nr. 470/2022.

Numărul mediu de salariaţi, de 1.250, a fost estimat în creştere cu 4 salariaţi faţă de cel aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2022 prin Ordinul MTI nr. 470/2022.