Spătaru: Una dintre problemele cu care noul Guvern se va confrunta în perioada următoare este definiţia consumatorului vulnerabil

El a făcut referire la un raport al Băncii Mondiale, potrivit căruia decarbonizarea în România, pentru tot ceea ce înseamnă business, fără dezvoltare (din 2023, când a fost făcut studiul - şi până în 2050) costă 350 de miliarde de dolari. Conform recomandării, 33% din bani ar trebui să vină din schemele de ajutor de stat, iar 60% de la sectorul privat.

"Dacă vorbim de dezvoltare, mai aducem 50 de miliarde de dolari. Asta înseamnă că, în bugetul României, nu contează care este guvernul, până în 2050, dar cu siguranţă în perioada 2025-2035, ar trebui să regăsim pentru acest aspect al decarbonizării sub diversele forme, cel puţin 3,5 miliarde de dolari. Dacă nu vom găsi aceşti bani, introduşi acolo ca fiind instrumente care să ne ajute în domeniul decarbonizării, vă pot spune că sunt foarte puţine şanse ca România să-şi îndeplinească acest obiectiv", a spus Florin Spătaru.

În acest sens este nevoie de aşa numitele tehnologii "net zero", care au fost incluse într-un document programatic al Comisiei Europene, tehnologii care pot fi finanţate şi pot ajuta acest proces la decarbonizării.

"Mai pragmatic spus, nu mai cumpărăm electrolizoare şi pompe de căldură şi mori eoliene din China, din Vietnam, din Thailanda sau de unde mai cumpărăm noi, ci încercăm să le producem aici. Atunci s-a creat acest instrument cu ajutorul căruia statele membre să-şi poată finanţa un astfel de proiect. (...) Circa 66% din 350 de miliarde de dolari - sunt foarte mulţi bani pe care noi va trebui să-i atragem din sectorul privat pentru a putea să ne îndeplinim acest obiectiv al decarbonizării. Dacă şi un euro îl vom cheltui într-o direcţie greşită, factorul de multiplicare negativ va fi mult mai mare decât acel euro", a adăugat Spătaru.

El a subliniat că este "un efort continuu pe zeci de ani ca România să poată să-şi îndeplinească nişte obiective", astfel încât "să nu ne trezim în 2035 că vom ieşi din piaţă".

"Chiar dacă închidem centralele pe cărbune, că nu vom avea energie necesară, nu putem să punem toţi banii la dispoziţie. Dacă nu vei avea energie şi nu vei avea competenţe, nu vine nimeni din sectorul privat să-şi dezvolte ceva aici. Şi astea sunt provocările cu care, din punctul meu de vedere, România se va confrunta în acest sector al energiei", a punctat Spătaru.