Tanczos Barna: O să fac tot posibilul să ducem la bun sfârşit acest buget, fără să modificăm taxe şi impozite

În prezentarea proiectului de buget, el a subliniat că economia României câştigă din ce în ce mai multe competiţii în raport cu celelalte state membre ale Uniunii Europene din această regiune, din Europa Centrală şi de Est, este o economie sănătoasă, robustă şi cu indicatori "care ne dau motiv de mândrie", precum PIB-ul per capita, creşterea economică constantă, productivitatea muncii sau investiţiile din buget.

Pe de altă parte, a precizat Tanczos Barna, în ceea ce priveşte construcţia bugetară, România este o ţară cu un buget ce are un deficit ieşit din parametrii stabiliţi la nivelul Uniunii Europene, un stat membru care are un plan de şapte ani de redresare a deficitului de la 8,6% la 3%, o economie care s-a împrumutat pentru a finanţa acest deficit bugetar.

"Creşterea economică prognozată de Institutul de prognoză este de 2,5% pentru anul 2025. Produsul intern brut este în creştere şi este estimat la 1.912 miliarde lei, câştigul salarial mediu net lunar este în continuă creştere şi datorită intervenţiilor guvernelor de majorare a salariului minim, iar un lucru îmbucurător este, de asemenea, creşterea numărului de angajaţi la nivel naţional şi scăderea treptată a şomajului. Inflaţia e prognozată la 3,8% decembrie pe decembrie, 4,4% media anuală. Bazându-ne pe aceste cifre macroeconomice, pe aceşti indicatori macroeconomici, am propus un buget care, într-adevăr, ca primă ţintă are încadrarea în deficitul de 7%, pe de o parte, datorită reducerii cheltuielilor la foarte multe capitole şi datorită reformelor care se implementează pe parcursul anului de fiecare instituţie în parte, prin reducerea cheltuielilor de personal per ansamblu, cu 5%, şi a cheltuielilor de funcţionare per ansamblu cu 5%, cu excepţia câtorva instituţii şi vorbim aici de Ministerul Educaţiei, Sănătăţii, Apărării şi Ministerul Internelor", a explicat ministrul Finanţelor.

Acesta a reiterat că este prognozată o creştere a veniturilor care să acopere creşterile de cheltuieli de anul trecut anualizate, respectiv creşterile de salarii şi de pensii, care au un impact pe anul 2025 prin anualizarea acestor cheltuieli. Totodată, vor creşte investiţiile, care ajung la peste 150 de miliarde în 2025, o sumă record şi datorită şi faptului că acesta este vârful anual al investiţiilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care se suprapun cu investiţiile din fonduri structurale, respectiv investiţii finanţate din bugetul naţional, din fondurile naţionale.

Tanczos Barna a semnalat, pe de altă parte, că balanţa comercială este în continuare o provocare foarte mare pentru România, deoarece exporturile, în comparaţie cu importurile, au pierdut teren.

"Din 2023, 2024 şi în 2025 ne vom confrunta cu acest fenomen de deficite gemene, twin deficit, şi cred că este una dintre cele mai mari provocări pentru următorii 10 ani, închiderea acestui twin deficit, astfel încât producţia internă să fie capabilă să furnizeze suficiente bunuri şi servicii pentru piaţa autohtonă. Salariile şi câştigul salarial evoluează pe un trend pozitiv la nivel naţional de câţiva ani şi, datorită acestui lucru, putem să vorbim şi despre creşterea încasărilor din impozitele şi taxele aplicate salariilor, şi această creştere de încasări se datorează creşterii volumului şi masei de impozitare", a precizat ministrul.

În ceea ce priveşte indicatorii principali ai bugetului pe 2025, veniturile totale general consolidate pe cash sunt de 34,9% din PIB, cheltuieile bugetului general consolidat de 41,9%, deficitul este de 7%, soldul ESA, şi soldul structural de 6,4%. Este estimată o creştere faţă de 2024 la total venituri de la 574 miliarde la 667 miliarde lei şi la veniturile din economie de la 531 la 579 de miliarde lei. Cheltuielile ajung la 802 miliarde în 2025. Veniturile din TVA sunt estimate să crească la 7,1% din PIB, veniturile din accize se menţin la un nivel constant de 2,5% din PIB. Impozitele şi taxele pe proprietate vor fi la un nivel similar cu cel din 2024 şi aici, a menţionat Tanczos Barna, va fi nevoie de "o discuţie foarte aşezată în anul 2025", pentru a găsi soluţii ca aceste venituri să aducă o contribuţie mai mare la bugetul unităţilor administrativi teritoriale

"Important este faptul că prognozele noastre arată o depăşire a veniturilor din economie, procentual din PIB, depăşesc procentul de 30%. Sper să reuşim să menţinem acest trend. Un prim semnal pozitiv s-a văzut la acest capitol şi în 2024. Acolo au fost şi creşteri conjuncturale. În 2025 o să avem mai mult creşteri din eficienţa colectării şi parte a efectului conjunctural din 2024, care se întinde şi pe 2025", a spus Tanczos Barna.