Uniunea Europeană urmează să finanţeze 5 gigafactories; Victor Negrescu: Bulgaria se mişcă, am putea să facem şi noi la fel

Vicepreşedintele PE a subliniat că există multe oportunităţi de finanţare, fie că vorbim de PNRR, fie că vorbim de fonduri disponibile direct la Bruxelles, fie că este vorba de fondurile disponibile prin Politica de Coeziune.

"Toate aceste resurse trebuie corelate, pentru ca intervenţiile noastre să fie unele cu impact şi sustenabile. Astăzi, transformarea digitală nu mai este atât de simplă. Nu-i suficient doar să cumperi nişte calculatoare pe care le pui într-o instituţie publică sau să cumperi nişte tablete pe care le dai unor copii. Ar fi greşit să privim lucrurile ca atare. Trebuie să ne gândim la sustenabilitate, la reînnoire permanentă, la o pregătire adaptată şi cifrele ne arată că, din nefericire, în ciuda faptului că suntem lideri pe anumite componente, cum spuneam şi mai devreme, am rămas în urmă pe altele", a transmis europarlamentarul român.

El a atras atenţia asupra faptului că România se află într-un moment esenţial pentru viitorul său digital, iar lumea s-a schimbat.

"Astăzi trăim momente de profundă schimbare din punct de vedere tehnologic, din punct de vedere economic şi este crucial pentru noi să discutăm despre aceste transformări în încercarea noastră, pe de-o parte, de a le planifica, dar şi din dorinţa de a ne asigura că aceste transformări sunt unele echitabile şi că acestea integrează în mod direct România. Da, suntem într-un moment esenţial pentru viitorul digital al României şi, aş zice, inclusiv al Europei. Lumea s-a schimbat şi schimbarea vine, se vede foarte clar această transformare digitală. Componenta ei de inteligenţă artificială, componenta de robotică, atacurile cibernetice, nevoia de competenţe digitale, toate aceste elemente marchează această schimbare profundă care se petrece chiar acum", a susţinut Negrescu.

Potrivit oficialului PE, în contextul acesta se vede foarte clar că inteligenţa artificială va schimba regulile jocului mai ales pe componenta economică, dar şi din punct de vedere al sistemului democratic.

"Tocmai am trecut printr-un moment în care am văzut cum zona online şi anumite instrumente pot influenţa opinia. Şi, da, trebuie să spunem foarte clar: nu oamenii sunt cei care sunt, aş zice, responsabili sau de vină pentru cele întâmplate. Noi, cei care avem posibilitatea de a influenţa decizia, trebuie să fim primii care reacţionăm în a proteja democraţiile noastre, în a proteja economiile noastre, în a proteja dreptul cetăţenilor de a gândi liber. În sensul acesta suntem într-o cursă contracronometru, la care nu putem asista ca simpli spectatori. Şi am deseori sentimentul acesta că, da, asistăm pare-se neputincioşi la toate aceste schimbări, sperând că cineva ne va salva, că undeva - poate la Bruxelles, poate Organizaţia Naţiunilor Unite - cineva ne va salva, ne va proteja şi va defini regulile jocului, ca şi cum noi trebuie pur şi simplu să asistăm, să nu reacţionăm. Şi am văzut uneori cât de greu este să fii cu reglementări în materie şi respingerea faţă de aceste posibile reglementări, care unele dintre ele nu sunt perfecte, dar ce facem dacă ele nu există, dacă lăsăm liber curs haosului în zona digitală şi inclusiv în folosirea acestor tehnologii? În ce măsură este normal ca instrumentele de inteligenţă artificială să ne folosească date, în ce măsură este normal ca anumite instituţii sau companii, din nou, să proceseze datele noastre fără acordul nostru? În ce măsură, totodată, putem să menţinem pasul dacă nu facem toate aceste lucruri, dacă nu folosim aceste date? Aşa că eu cred sincer că România poate să facă mult mai mult", a concluzionat Victor Negrescu.

Prima ediţie a D-Tech Forum 2025 de la Bucureşti, un summit regional ce îşi propune să alinieze viziunile asupra digitalizării şi securităţii cibernetice în contextul Planului European de Competitivitate, are loc vineri la sediul BNR. La eveniment participă, printre alţii, vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

De asemenea, la forum mai participă ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi reprezentanţi ai instituţiilor din România responsabile de digitalizare şi securitatea cibernetică, alături de personalităţi de top din sectorul privat, precum şi experţi în securitate cibernetică din alte ţări din regiune.

Potrivit organizatorilor, o parte dintre subiectele propuse a fi dezbătute sunt asigurarea accesului democratic la societatea şi serviciile digitale, aplicaţii AI în automatizarea serviciilor digitale, aplicaţii pentru reţele şi tehnologie 5G/6G, acces universal la plăţi electronice, asigurarea confidenţialităţii versus lupta împotriva terorismului, reglementarea securităţii cibernetice, factorul uman în evaluarea riscurilor cibernetice, dar şi altele mai tehnice precum securitatea dispozitivelor mobile sau protejarea echipamentelor în IoT.