ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

CCR: Decontarea navetei şcolare doar pe bază de abonament are caracter discriminatoriu (motivare)

31 Octombrie 2019   |   AGERPRES

Autorul sesizării, Liceul Tehnologic "Nicolae Bălcescu" din Întorsura Buzăului, judeţul Covasna, consideră că sintagma "pe bază de abonament", creează o diferenţă de tratament juridic între elevii care pot prezenta abonament şi elevii care, din diferite motive obiective (lipsă de transport comun), nu pot prezenta abonament, dar pot prezenta alte acte doveditoare (de exemplu, factură fiscală), în sensul că beneficiul decontării este acordat numai primei categorii de elevi.

 
 
Prevederea din Legea educaţiei naţionale, conform căreia cheltuielile de transport ale elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu se decontează doar pe bază de abonament, are caracter discriminatoriu, deoarece determină o diferenţă de tratament juridic între elevi, susţine Curtea Constituţională.

Curtea Constituţională a publicat joi motivarea deciziei din 17 octombrie, prin care a stabilit neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 84 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, care are următorul cuprins: "Elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, prin unităţile de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă".


Autorul sesizării, Liceul Tehnologic "Nicolae Bălcescu" din Întorsura Buzăului, judeţul Covasna, consideră că sintagma "pe bază de abonament", creează o diferenţă de tratament juridic între elevii care pot prezenta abonament şi elevii care, din diferite motive obiective (lipsă de transport comun), nu pot prezenta abonament, dar pot prezenta alte acte doveditoare (de exemplu, factură fiscală), în sensul că beneficiul decontării este acordat numai primei categorii de elevi.

În opinia reprezentanţilor liceului din Covasna, ambele categorii de elevi sunt transportaţi şi prezintă documente doveditoare, astfel încât efortul financiar depus este acelaşi. În aceste condiţii, deşi ambele categorii de elevi sunt transportaţi în condiţii de efort financiar similar, tratamentul juridic în privinţa decontării este diferit.

S-a mai arătat că sunt şi localităţi izolate, în care nu se circulă, nu există mijloc de transport în comun care să furnizeze abonamente, iar "suma care se achită pentru decontarea transportului pentru elevi pe bază de abonament este oricum o sumă fixă, în funcţie de numărul de kilometri". În aceste condiţii, limitarea dovezii transportului efectuat de elevi doar la "abonament", ca probă, nu este justă şi deci nu este constituţională.

CCR susţine că Legea educaţiei naţionale instituie facilităţi pentru o categorie de persoane, respectiv pentru elevii care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu. Astfel, întrucât, din motive obiective, sunt şcolarizaţi într-o altă localitate decât cea de domiciliu, acestora fie li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaţiei, prin unităţile de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, în limita a 50 km, fie li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a opt călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă.

Din coroborarea textelor constituţionale, facilităţile prevăzute de art.84 alin.(3) din Legea nr.1/2011, în speţă decontarea cheltuielilor de transport pentru elevii care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, constituie "o formă de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor stabilită prin lege", instituită în scopul de a asigura dreptul la învăţătură al acestora, respectiv realizarea "învăţământului general obligatoriu".

CCR notează că principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite.

"Aplicând aceste statuări în prezenta cauză, Curtea constată că, deşi legiuitorul nu a stabilit vreo distincţie în cadrul categoriei de persoane protejate, astfel că, teoretic, toate beneficiază de măsura de protecţie instituită, a introdus o condiţie care determină, în realitate, ca persoane aflate în această categorie, aşadar, în aceeaşi situaţie juridică, respectiv elevii care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, să fie tratate diferit în privinţa realizării aceloraşi drepturi fundamentale, punându-se sub semnul întrebării însăşi realizarea efectivă a acestor drepturi. Astfel, deşi toţi elevii care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu au vocaţia la beneficiul acordat de legiuitor, şi anume decontarea cheltuielilor de transport (desigur în măsura în care nu locuiesc la internat/gazdă în localitatea unde sunt şcolarizaţi, ipoteză care are o reglementare distinctă), în realitate, beneficiază de decontare numai o parte dintre aceştia, care au posibilitatea de a prezenta un abonament de transport. Or, în condiţiile în care nu există certitudine cu privire la posibilitatea eliberării de astfel de abonamente în toate situaţiile, respectiv indiferent de localitatea de domiciliu ale elevilor, impunerea unei astfel de condiţii determină ca o categorie de elevi să se afle în imposibilitatea obiectivă de a beneficia de decontare, chiar dacă şi respectivii elevi au efectuat cheltuieli de transport pentru deplasarea în localitatea unde sunt şcolarizaţi şi pot proba acest lucru. Ca urmare, condiţia impusă prin sintagma 'pe bază de abonament' este de natură să determine o diferenţă de tratament juridic", se arată în motivarea CCR.

"(...) Impunerea condiţiei prezentării abonamentului de transport pentru decontarea cheltuielilor cu transportul elevilor de la domiciliu la localitatea unde sunt şcolarizaţi apare ca fiind discriminatorie şi de natură a crea doar aparenţa unei măsuri de protecţie instituite pentru realizarea obligaţiilor statului, impuse de normele constituţionale de referinţă. În consecinţă, constatând că sintagma criticată are caracter discriminatoriu şi afectează drepturile fundamentale menţionate, Curtea urmează să constate neconstituţionalitatea acesteia", mai spun judecătorii CCR.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 4575 / 5775
 

Ascunde Reclama
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 3 - 6 years Attorney at Law | Dispute Resolution
Mușat & Asociații a asistat Giordano Controls în achiziționarea participației integrale în societatea Reset EMS | Andrei Ormenean (Partner) a coordonat echipa
Piața de gambling se reconfigurează | Evoke PLC analizează oferta Bally’s Intralot, într-o tranzacție de 225 mil. £ ce ar putea redefini operațiunile grupului în Europa de Est și România
Bohâlțeanu & Asociații configurează arhitectura juridică a tranzacției anului în energie, prin care Premier Energy preia activele Evryo pentru 700 mil. € | Ionuț Bohâlțeanu (Managing Partner), coordonatorul echipei pluridisciplinare implicate în proiect: ”Un proiect de referință prin complexitatea sa, atât din perspectiva structurii, cât și a dimensiunii și importanței activelor vizate”
CMS alături de Scatec în finanțarea unui portofoliu de proiecte solare de 190 MW în România | Echipa multidisciplinară, cu Ramona Dulamea (Senior Counsel) și Varinia Radu (Partener), în prim plan
Mergermarket | Radiografia unei piețe de fuziuni și achiziții dominate de megatranzacții în primul trimestru din 2026. Care au fost cei mai activi consultanți financiari
Un nou front juridic la Washington | Forty Management AG acționează România în judecată la ICSID. Schoenherr (Viena) și Daniel F. Visoiu sunt alături de reclamanți în acest arbitraj în care România este reprezentată printr-o structură instituțională complexă, care include și Banca Națională a României, într-o notă ce sugerează implicații financiare sau monetare deosebite
Eșec de strategie juridică sau impas suveran? România, sancționată repetat în SUA pentru că ascunde activele ce pot fi executate de familia Micula. Săptămâna aceasta a fost obligată la plata unei amenzi noi, de 5,8 milioane de dolari, ridicând totalul penalităților la 21 milioane de dolari | Cazul Micula vs România a devenit „pacientul zero” într-o dezbatere juridică amplă care vizează arhitectura tratatelor de investiții în interiorul Uniunii Europene
RTPR obține definitiv peste 1,7 mil. € pentru un client din zona ONG, în urma anulării a 80 de contracte de vânzare într-un litigiu de proprietate cu peste 90 de pârâți | Alexandru Stănoiu (Counsel) și Șerban Nițulescu (Associate), în prim plan
România a câștigat arbitrajul ICSID cu Plaza Centers N.V. pentru Casa Radio și a scăpat de pretenții de 425 mil. €. Reclamanții rămân cu arbitrajul comercial inițiat la Londra de Ministerul Finanțelor, în care pretențiile României sunt de circa 2 miliarde €
Studiu LSEG Data & Analytics Q1 2026 | Piața globală de M&A a crescut cu 27% în primul trimestru, cu un avans spectaculos în Europa, unde a atins maximul ultimilor opt ani. CMS și DLA Piper continuă să stralucească în topul global al consultanților juridici, Clifford Chance și Schoenherr rămân active în clasamentele continentale, iar în Top 20 Europa de Est sunt vizibile doar două firme cu birou la București
Bondoc & Asociații anunță 10 promovări, inclusiv un nou Partener | Lucian Bondoc (Managing Partner): ”Firma va continua să urmeze aceeași abordare, în care recunoașterea meritocratică și echitabilă a expertizei și a contribuției la obiectivele noastre comune joacă un rol esențial”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...