Conflictele juridice de natură constituțională: ce sunt acestea și cine sesizează Curtea Constituțională
23 Aprilie 2026 Agerpres
Potrivit unor surse social-democrate, este în analiză posibilitatea de a fi sesizată Curtea Constituțională cu un eventul conflict între Parlament și Guvern după ce miniștrii social-democrați își dau demisia.
Conducerea PSD ia în calcul să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la situația în care se va afla Guvernul Ilie Bolojan, după ce miniștrii social-democrați își dau demisia și nu exclude nici depunerea unei moțiuni de cenzură.
Potrivit unor surse social-democrate, este în analiză posibilitatea de a fi sesizată Curtea Constituțională cu un eventul conflict între Parlament și Guvern după ce miniștrii social-democrați își dau demisia.
Acest demers ar fi necesar, conform surselor, deoarece Constituția nu prevede ce se întâmplă dacă un partid se retrage de la guvernare, iar guvernul devine minoritar, fără susținere în Parlament.
PSD ar urma să întrebe CCR dacă acest guvern minoritar ar trebui să vină în Parlament și să ceară vot de încredere.
Conform articolului 146, alin. e) din Constituție, Curtea Constituțională poate soluționa conflicte juridice de natură constituțională la cererea președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
În decizia Deciziei Curții Constituționale nr. 504 din 18 septembrie 2019, Curtea a precizat că desemnarea miniștrilor interimari nu are nevoie de acordul Parlamentului, motivând că 'atribuțiile unui ministru interimar sunt, în esență, de asigurare a continuității activității ministerului, de menținere a derulării tuturor activităților de rutină specifice, pentru un interval de maximum 45 de zile. Numirea unor miniștri interimari dintre membrii Guvernului reprezintă o soluție ce asigură stabilitate activității ministeriale și guvernamentale și are caracter tranzitoriu, primul-ministru având la dispoziție 45 de zile pentru a identifica cea mai bună soluție cu privire la întregirea echipei sale guvernamentale'.
(sursa: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2020/07/Decizie_504_2019.pdf).
Decizia nr. 671 din 20 octombrie 2021 a CCR arată că votul în parlament este necesar atunci când se schimbă compoziția politică a guvernului și nu se aplică perioadei de interimat. Astfel, spune CCR, dacă prin propunerea de 'remaniere' se schimbă 'structura' sau 'compoziția politică' a Guvernului, adică 'este cooptat sau, după caz, scos de la guvernare un partid politic sau mai multe', în acest caz, 'numirea miniștrilor nu mai poate avea loc doar prin decret al președintelui, la propunerea primului-ministru, ci, în prealabil, este necesară aprobarea Parlamentului cu privire la propunerea primului-ministru de remaniere a Guvernului' (sursa: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/11/Decizie_671_2021.pdf)
*** Procedura soluționării conflictelor juridice de natură constituțională
Cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională trebuie să menționeze autoritățile publice aflate în conflict, textele legale în baza cărora a fost formulată sesizarea, poziția părților, precum și opinia autorului cererii, potrivit Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Președintele Curții Constituționale comunică cererea părților reclamate, acestea din urmă având la dispoziție 20 de zile pentru a trimite Curții un punct de vedere în privința conflictului. După ce a primit ultimul punct de vedere de la părți, președintele Curții Constituționale stabilește termenul pentru ședința de judecată și citează părțile implicate.
Decizia prin care se soluționează conflictul juridic de natură constituțională este definitivă și se comunică autorului sesizării, precum și părților aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, mai precizează sursa citată.
*** Ce sunt conflictele juridice de natură constituțională: jurisprudența Curții Constituționale
Lămuriri cu privire la situațiile care fac obiectul unui conflict juridic de natură constituțională au fost aduse de către Curtea Constituțională în mai multe decizii ale sale.
Astfel, în Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, CCR a statuat că un conflict juridic de natură constituțională între autorități publice, presupune 'acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor'.
'Curtea constată că opiniile, judecățile de valoare sau afirmațiile titularului unui mandat de demnitate publică, referitoare la alte autorități publice, nu constituie prin ele însele conflicte juridice între autorități publice. Părerile sau propunerile privind modul cum acționează ori ar trebui să acționeze o anumită autoritate publică sau structurile acesteia, chiar critice fiind, nu declanșează blocaje instituționale dacă nu sunt urmate de acțiuni sau inacțiuni de natură să împiedice îndeplinirea atribuțiilor constituționale ale acelor autorități publice. Asemenea păreri ori propuneri rămân în cadrul limitelor libertății de exprimare a opiniilor politice, în limitele Constituției', se mai arată în Decizia citată.
În Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, CCR a mai stabilit că 'un conflict juridic de natură constituțională există între două sau mai multe autorități și poate privi conținutul ori întinderea atribuțiilor lor decurgând din Constituție, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competență, pozitive sau negative, și care pot crea blocaje instituționale'.
În Decizia nr. 417 din 3 iulie 2019, Curtea trasează care sunt trăsăturile unui conflict juridic de natură constituțională: sunt conflicte juridice; sunt conflicte juridice de natură constituțională; creează blocaje instituționale; vizează nu numai conflictele de competență (pozitive sau negative) născute între autoritățile publice, ci și orice situații conflictuale a căror naștere rezidă în mod direct din textul Constituției; se referă numai la anumite autorități care pot apărea ca subiecte ale acestuia (Decizia CCR nr. 417/2019). 'Toate aceste trăsături au caracter cumulativ și nicidecum alternativ, neîndeplinirea vreuneia dintre ele fiind, ab initio, o cauză de respingere a sesizării', se mai precizează în Decizia CCR nr. 417/2019.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 42 / 5819 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
Mușat & Asociații obține o decizie de referință pentru salariații Hidroconstrucția, societate în reorganizare judiciară, cu impact estimat de 1,2 mil. € | Echipa, coordonată de Mihai Popa (Deputy Managing Partner)
Filip & Company a gestionat juridic IPO-ul Christian Tour, încheiat cu succes. Au fost atrase fonduri de 149 mil. lei pentru accelerarea consolidării prin M&A, extindere organică și transformare digitală
NNDKP a asistat Raiffeisen Bank România în legătură cu finanțarea grupului Monza Ares în vederea achiziției Brain Institute și integrării acestuia în structura grupului | Alina Radu (Partener) și Cătălina Dan (Asociat Senior), în prim plan
Mitel & Asociații a asistat vanzatorii în tranzacția prin care Grupul Monza Ares, susținut de Highlander Partners, a preluat centrul privat de neurochirurgie Brain Institute | Mădălina Mitel, coordonatoarea echipei de proiect: ”Pentru noi, un mandat de M&A reușit este acela în care soluția juridică susține logica economică a tranzacției și permite părților să meargă mai departe cu un proiect viabil”
NNDKP a asistat grupul PPC în procesul de negociere pentru încheierea noilor contracte colective de muncă | Roxana Abrașu (Partener) și Daniel Stăncescu (Managing Associate), în prim plan
RTPR asistă Silcotub la achiziția Artrom Steel Tubes. Echipa, coordonată de Mihai Ristici (Partener) și Vlad Stamatescu (Counsel)
Florian Nițu (PNSA), singurul avocat din România aflat în cursa pentru titlul „CEE Partner of the Year” la ”Legal 500 Central and Eastern Europe Awards 2026” - nu doar într-un an mai bun, ci după două decenii de consecvență în excelență: „Avocatul a devenit, în fapt, un ‘integrator’ în proiectele complexe, responsabil de alinierea componentelor juridice, comerciale și operaționale ale unei tranzacții. Clientul este azi un partener strategic, sofisticat și continuu implicat în gestionarea serviciului avocațial”
Mandatele sofisticate, în care soluțiile juridice trebuie dublate de înțelegerea mecanismelor economice, confirmă forța practicii de Insolvență & Restructurare a ZRVP, evidențiată în Tier 1 de Legal 500 | Alexandru Iorgulescu (Partener): ”Pot spune că specific practicii noastre sunt mandatele complexe ce reclamă soluții inovatoare, unde lucrăm adesea pe drumuri ‘neumblate’ și în care problemele de dreptul insolvenței se întrepătrund cu cele civile, societare, administrativ-fiscale”
NNDKP a asistat Grupul Saica în legătură cu achiziția Grupului Thimm. Echipa, cordonată de Gabriela Cacerea (Partener)
18 firme de avocatură și 22 de avocați din România, pe lista scurtă pentru Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2026. Avocați de la Filip & Company, CMS, RTPR, NNDKP, TZA, Bondoc & Asociații și Schoenherr intră în competiție pentru premii regionale, iar Florian Nițu (PNSA) este nominalizat la titlul de ”CEE Partner of the Year”. Doi legal manageri concurează la titlul de ”In-house Lawyer of the Year” în CEE
Ritm alert, tranzacții de referință și expertiză recunoscută | Practica de Energie & Resurse Naturale a RTPR, Tier 1 în Legal 500, gestionează integrat mandate care combină M&A, finanțări verzi, autorizare și reglementare, oferind clienților internaționali și locali suport în proiecte cu miză ridicată. De vorbă cu partenerul Bogdan Cordoș despre tendințele anului 2026, interesul investitorilor și mandatele relevante
ZRVP organizează în data de 11 iunie 2026 dezbaterea „Contractul de antrepriză: de la FIDIC la HG 1 ̸ 2018 – evoluție, adaptare sau compromis?”
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





