Ministerul Energiei a publicat proiectul pentru trecerea treptată la o piaţă liberalizată de gaze pentru consumatorii casnici

Astfel, pentru clienţii menţionaţi, cu excepţia celor preluaţi în regim de ultimă instanţă, preţul final facturat de către fiecare furnizor de gaze naturale este valoarea minimă dintre preţul contractual şi preţul final calculat de furnizori pe baza celor patru componente.

Preţul final facturat de către furnizorii de ultimă instanţă de gaze naturale clienţilor casnici, precum şi producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei, preluaţi de către aceştia în regim de ultimă instanţă se stabileşte de către fiecare furnizor de ultimă instanţă în conformitate prevederile din ordonanţă vizând componentele menţionate.

Totodată, furnizorii de gaze naturale/producătorii de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice în calitate de clienţi direcţi ai producătorilor de gaze naturale, vor trebui să constituie în depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale un stoc minim pentru asigurarea continuităţii şi siguranţei în alimentarea clienţilor lor finali/asigurarea consumului propriu şi suportabilităţii preţului de către aceştia. Stocul minim va reprezenta minimum 90% din capacitatea de înmagazinare a depozitelor subterane la nivel naţional.

Conform Notei de fundamentare a proiectului, în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027, producătorii de gaze naturale care desfăşoară atât activităţi de extracţie onshore şi/sau offshore, indiferent de data începerii acestei activităţi, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale au obligaţia să livreze, cu preţul de 110 lei/MWh (faţă de 120 lei/MWh în prezent), cantităţile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă către furnizori şi producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei care au optat pentru achiziţia gazelor naturale direct de la producător.

Redevenţa pentru cantităţile de gaze naturale vândute va fi stabilită în baza preţului de 110 lei/MWh, prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon şi exceptarea respectivelor cantităţi de gaze naturale vândute de la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările şi completările ulterioare, şi de la prevederile art. 20 din Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, republicată.

Adoptarea Ordonanţei este motivată prin faptul că la 31 martie încetează aplicabilitatea măsurii privind plafonarea preţului la gaze, ceea ce poate duce la creşteri semnificative şi imprevizibile ale preţurilor facturate consumatorilor casnici şi producătorilor de energie termică destinată populaţiei, cu impact direct asupra costului vieţii şi asupra nivelului de trai al populaţiei, dar şi prin volatilitatea persistentă a pieţelor angro de gaze naturale la nivel regional şi european, determinată de factori geopolitici, de dezechilibre structurale între cerere şi ofertă, de dinamica stocurilor şi de evoluţiile climatice.

De asemenea, se are în vedere şi actualul context geopolitic regional, marcat de conflictul armat din Ucraina şi consecinţele acestuia asupra fluxurilor energetice din regiunea Mării Negre şi din spaţiul european, precum şi menţinerea unor tensiuni între Federaţia Rusă şi statele membre ale Uniunii Europene, care generează incertitudine privind disponibilitatea şi costul resurselor energetice şi pot afecta stabilitatea pieţelor energetice, se mai arată în proiect.

Alte motivaţii menţionate sunt: necesitatea asigurării constituirii în condiţii de predictibilitate şi sustenabilitate a stocurilor minime de gaze naturale aferente sezonului rece 2026-2027, în scopul garantării securităţii aprovizionării şi prevenirii unor situaţii de risc sistemic la nivelul sistemului energetic naţional; faptul că sectorul producerii energiei termice pentru populaţie are un rol esenţial în asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică, iar variaţiile abrupte ale costului gazelor naturale pot afecta stabilitatea financiară a operatorilor şi implicit furnizarea acestui serviciu de interes public; obligaţia statului de a proteja interesele economice ale consumatorilor, în special ale celor vulnerabili, de a asigura coeziunea socială şi de a preveni apariţia unor şocuri tarifare cu potenţial impact asupra stabilităţii sociale şi economice.

"Aceste elemente constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, care afectează interesul general public, cu implicaţii asupra securităţii energetice, economice şi sociale a României, întrucât absenţa unor măsuri imediate ar putea genera efecte economice şi sociale negative de amploare, inclusiv dificultăţi în constituirea stocurilor necesare sezonului rece şi creşteri abrupte ale costurilor suportate de populaţie şi care necesită intervenţia imediată a Guvernului prin măsuri normative urgente", se subliniază în proiectul de act normativ.

Totodată, Nota de fundamentare, subliniază că România se află în procedură de deficit excesiv, iar eliminarea mecanismului de plafonare a preţurilor la gazele naturale generează un impact bugetar pozitiv, contribuind la consolidarea fiscal-bugetară şi la reducerea presiunilor asupra bugetului de stat.