Proiectul Guvernului de modificare a art. 369 din Codul penal, ce vizează incriminarea discursului de incitare la ură, respins în Senat

Senatul a respins, marţi, în plen, în calitate de primă cameră sesizată, un proiect de lege al Guvernului pentru completarea articolului 369 ce vizează incriminarea discursului de incitare la ură din Codul penal pentru punerea în acord cu prevederile Deciziei-cadru 2008/913/JAI.

Deşi majoritatea senatorilor prezenţi au votat "pentru", nu s-au întrunit 69 de voturi, număr minim necesar pentru adoptarea legilor cu caracter organic. La verificarea listei de vot, mai mulţi senatori nu s-au regăsit pe listă, deşi votaseră în favoarea proiectului. Drept urmare, plenul a solicitat, prin vot, reluarea procedurii de adoptare, dar şedinţa a fost închisă de preşedintele de şedinţă, Sorin Cîmpeanu, în timp ce senatorul Diana Iovanovici-Şoşoacă îşi exprima nemulţumirea faţă de reluarea votului.

Articolul vizat a fost reformulat pentru a combate rasismul şi xenofobia, după ce Comisia Europenă a atras atenţia că prin modificările aduse, în 2022, articolului 369 din Codul penal "se acopera o tipologie mai restrânsă a comportamentelor în comparaţie cu Decizia-cadru, subminând în acelaşi timp scopul normelor UE privind incriminarea discursului de incitare la ură, ceea ce duce la o transpunere incorectă a art.1 alin. (1) lit. (a) din decizia-cadru", potrivit expunerii de motive a proiectului.

Preşedintele Comisiei juridice din Senat, Cristian Niculescu -Ţăgârlaş, a atras atenţia că pentru această speţă a fost declanşată de Comisia Europeană procedura de infrigement.

"După examinarea măsurilor de transpunere, se consideră că România nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul art. 1 alin. (1) lit. a) din decizia-cadru. În acest sens, proiectul propune completarea art. 369 din Codul penal în conformitate cu cele solicitate de Comisie, astfel încât infracţiunea de incitare la violenţă, ură sau discriminare să poată fi reţinută dacă făptuitorul a săvârşit elementul material indiferent dacă acesta a considerat ori nu drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte pe baza criteriilor de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA", se arată în comunicatul Guvernului după aprobarea proiectului în şedinţa Executivului din 18 august.

Din articolul 369 din Cod penal, modificat în 2022, care prevedea că "incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă", a fost eliminată sintagma "considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte".

Senatorul PNL Nicoleta Pauliuc, unul dintre parlamentarii care nu s-a regăsit pe lista de vot, deşi votase, a precizat pentru AGERPRES că votul va fi reluat, la solicitarea plenului, în următoarea şedinţă.