Proiectul legii offshore - Statul român va avea drept de preempţiune pentru achiziţionarea gazelor naturale

 

Actul normativ este semnat de liderii celor trei partide din coaliţia de guvernare - preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, liderul UDMR, Kelemen Hunor, precum şi de ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi liderul grupului minorităţilor reprezentate în Parlament, Varujan Vosganian.

 

"Prezenta lege stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor/lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. În situaţia în care un titular este parte la un acord petrolier care se referă atât la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât şi la perimetre petroliere offshore sau are calitatea de titular atât al unui/unor acord/acorduri petrolier/petroliere care se referă la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât şi la perimetre petroliere offshore, prevederile prezentei legi se aplică numai referitor la operaţiunile petroliere desfăşurate cu privire la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime", prevede proiectul.

 

Actul normativ stipulează o modificare a regimului de redevenţe şi a regimului fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare.

 

În acest sens, se stabileşte introducerea de noi redevenţe, contribuţii, taxe şi impozite, tarife, aplicabile specific sau în mod disproporţionat sectorului petrolier.

 

"Impozitele, taxele şi contribuţiile, tarifele aplicabile specific sau în mod disproporţionat sectorului petrolier cuprind: impozitele, taxele şi contribuţiile, tarifele aplicabile unui număr limitat de sectoare de activitate, cum ar fi sectorul energetic sau sectorul extractiv sau cele aplicabile unui număr limitat de agenţi economici, definiţi pe baza unor criterii limitative, cum ar fi cifra de afaceri sau nivelul profitului", prevede proiectul.

 

De asemenea, se prevede "majorarea cotelor procentuale de redevenţă petrolieră sau modificarea pragurilor de producţie brută aferente acestor cote, stipulate în fiecare acord petrolier la data de 1 ianuarie 2023 sau modificarea bazelor de impozitare ori a metodei de calcul a redevenţelor petroliere datorate la data de 1 ianuarie 2023 pentru operaţiuni petroliere de exploatare a petrolului din zăcămintele petroliere, reglementate de Legea petrolului nr. 238/2004, precum şi majorarea cotelor, modificarea bazelor de impozitare sau a metodei de calcul al oricăruia dintre impozitele, taxele şi contribuţiile aplicabile la data de 1 ianuarie 2023, exclusiv sectorului petrolier".

 

Proiectul mai stabileşte introducerea de noi impozite, taxe, contribuţii sau tarife aplicabile asupra activelor specifice operaţiunilor petroliere desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cum ar fi: sonde, platforme marine, conducte, staţii de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului.

 

"Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023", prevede actul normativ.

 

Titularii de acorduri petroliere offshore şi/sau onshore de adâncime, inclusiv filialele acestora şi/sau titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre offshore şi/sau onshore de adâncime aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare.

 

"Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore şi/sau onshore de adâncime, din care se deduc costurile de transport, distribuţie, înmagazinare şi alte costuri logistice în măsura în care sunt suportate de către titularul acordului petrolier, şi preţul de 85 de lei/MWh, înmulţit cu volumele de gaze vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore", indică proiectul.

 

Procentele de calcul al impozitului se determină pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale pentru care se aplică impozitul asupra veniturilor suplimentare practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/sau onshore de adâncime, pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează:

 

a) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;

 

b) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;

 

c) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;

 

d) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;

 

e) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;

 

f) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;

 

g) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;

 

h) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.

 

Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.

 

Conform proiectului, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore şi onshore de adâncime ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special utilizat pentru finanţarea înfiinţării şi extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemul naţional de transport gaze naturale, precum şi alte investiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului.

 

Impozitul asupra veniturilor suplimentare, calculat în condiţiile prezentei legi, reprezintă pentru operatorii economici cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal, în condiţiile prevederilor Codului fiscal.

 

Pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliaţi acestora au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de către aceştia, în acord cu legislaţia naţională, precum şi cu principiile Uniunii Europene de piaţă liberă. Totodată, nu pot face obiectul unor restricţii referitoare la preţ, comercializare, ofertare şi/sau vânzare a hidrocarburilor după data de 31 decembrie 2022, cu excepţia prevederilor legale obligatorii din România, precum şi ale Uniunii Europene.

 

Prin derogare, "Guvernul, prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Energiei, în situaţie de criză energetică şi/sau de distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale a României, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate în România a cantităţilor de gaze naturale extrase din perimetrele respective", mai stabileşte actul normativ.

 

"În vederea protejării siguranţei energetice a României, contractele bilaterale de tranzacţionare a cantităţilor de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege vor fi notificate spre avizare Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei. Pentru contractele menţionate, statul român, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS), va avea drept de preempţiune pentru achiziţionarea cantităţilor de gaze ce urmează a fi tranzacţionate, în condiţiile contractuale negociate de către cei doi operatori economici", mai prevede proiectul.

 

Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă au transmis, vineri, un mesaj comun pe Facebook, în care arată că acest proiect deblochează investiţiile din Marea Neagră şi reduce dependenţa de gazul rusesc.