Ţările UE au opinii divergente când vine vorba de legea privind refacerea naturii. Ungaria blochează inițiativa

Principala iniţiativă a Uniunii Europene referitoare la refacerea naturii este pusă sub semnul întrebării, în condiţiile în care un vot pentru adoptarea legii a fost anulat luni, după ce Ungaria şi-a retras sprijinul pentru actul normativ, transmite Reuters.

Procedura de vot, care era programată pentru reuniunea de luni a miniştrilor europeni ai Mediului, a fost anulată, după ce săptămâna trecută Ungaria a anunţat că nu mai sprijină legea privind refacerea naturii, ceea ce a redus şi mai mult o majoritate şi aşa redusă a ţărilor care sunt în favoarea acestei legi.

Lege privind refacerea naturii este ultima politică de mediu a UE care a intrat în vizorul criticilor, după mai multe luni de proteste ale fermierilor faţă de reglementările stricte incluse în Pactul Verde european. UE a fost nevoit să relaxeze mai multe reguli verzi în încercarea de a calma protestele fermierilor.

"Sectorul agricol este unul foarte important, nu doar în Ungaria ci peste tot în Europa", a declarat luni secretarul de stat în Ministerul ungar al Mediului, Aniko Raisz. Aceasta a subliniat că Ungaria nu se opune protejării naturii dar că obiectivele de mediu trebuie să fie unele realiste şi să ţină cont de sectoarele afectate.

Potrivit unor diplomaţi europeni, legislaţia ungară în vigoare referitoare la zonele naturale protejate permite Ungariei să respecte deja legea UE referitoare la refacerea naturii, ceea ce sugerează că acţiunea Budapestei este una motivată politic.

Ministrul mediului din Ţările de Jos, Rob Jetten, a recunoscut luni că există o atenţie sporită acordată măsurilor verzi înaintea alegerilor europarlamentare din luna iunie. "Având în vedere alegerile europene, nu va fi uşor de ieşit din această poziţie", a spus Rob Jetten cu privire la legea de refacere a naturii.

Miniştri europeni ai Mediului urmează să discute luni după-amiaza lege privind refacerea naturii. Împotriva acestei legi sunt Ungaria, Italia, Ţările de Jos şi Suedia. De asemenea, Austria, Belgia, Finlanda şi Polonia intenţionează să se abţină la vot.

Oricare modificare de poziţie a uneia din cele opt ţări ar putea permite adoptarea legii.

"Nu putem renunţa. Îndemn statele membre să ajungă la un compromis", a declarat ministrul Mediului din Germania, Steffi Lemke.

La rândul său, ministrul Mediului din Spania, Teresa Ribera a spus că ar fi o "iresponsabilitate uriaşă" să fie diluate eforturile destinate să răspundă la deteriorarea naturii şi schimbările climatice.

Comisia Europeană a propus restaurarea a cel puţin 20% din suprafeţele terestre şi marine ale UE până în 2030 şi a tuturor ecosistemelor care au nevoie de restaurare până în 2050.

Însă această propunere s-a lovit de criticile venite din parte anumitor guverne şi legislatori îngrijoraţi de povara pusă asupra fermierilor sau de conflictele cu alte industrii.