Gheorghe-Liviu Odagiu (CSM): Normarea activității magistraților se va face, nu este o chestiune de opțiune

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Gheorghe-Liviu Odagiu, a declarat, joi, la Târgu Mureș, că normarea activității magistraților se va face cu certitudine, fiind doar o chestiune de timp, într-un context în care numărul de dosare este în creștere, iar resursele umane sunt din ce în ce mai limitate.

''Numărul dosarelor este în continuă creștere, cu cât observăm că resursa umană este mult diminuată și cu cât observăm că toate demersurile noastre în vederea măcar a echilibrării acestei resurse umane se lovesc de un zid. Mecanismul de normare este într-un stadiu extrem de avansat de elaborare și ceea ce mai lipsește este doar implementarea (...). Normarea se va face. Nu este o chestiune de opțiune, este o certitudine. Normarea se va face, că va fi cu 15 martie, cu 1 aprilie sau cu 5 mai. Este doar o chestiune minoră de timing, de timp de stabilit'', a declarat Gheorghe-Liviu Odagiu, într-o conferință de presă susținută la Curtea de Apel Târgu Mureș.

Președintele CSM a precizat că normarea activității nu este un răspuns la inițiativa Guvernului de a modifica constant statutul magistraților, în componenta ce privește pensiile de serviciu, ci este un demers început la mijlocul anului 2022, înainte de actualele propuneri guvernamentale.

Odagiu a explicat că mecanismul de normare a ajuns într-un stadiu avansat și că ''mai urmează cel puțin o întâlnire, să-i spunem oarecum tehnică, pe partea ce privește strict repartizarea dosarelor''.

Referindu-se la volumul de activitate al judecătorilor, el a atras atenția că volumul de activitate față de media europeană este de patru ori mai mare în România.

''Dacă echitabil este ca un judecător să aibă un cuantum al pensiei de serviciu mult mai diminuat, sub pretextul că așa este și în restul Europei, atunci echitabil este să depună același efort ca și în vestul Europei, în condițiile în care, din calculele noastre, volumul de activitate față de media europeană este de patru ori mai mare în România față de media europeană. Dacă așa este echitabil, atunci hai să ne orientăm la media europeană. Nu avem o problemă cu justițiabilii, nu ducem un război cu justițiabilii, nu ducem un război cu colegii avocați. Ducem un război de supraviețuire a sistemului judiciar, care nu mai poate continua să funcționeze așa. Da, există posibilitatea să se adune în așteptare munți de dosare, dar există posibilitatea ca primul termen de judecată să se fixeze peste câteva luni'', a afirmat Odagiu.

Președintele CSM a cerut legiuitorilor să degreveze instanțele de cauze care nu au o justificare să fie pe rolul acestora, oferind exemplul litigiilor de proximitate.

''Nu ar avea nicio justificare să fie pe rolul instanțelor. Se pot găsi mecanisme alternative de soluționare a lor și da, in extremis, doar chestiunile contencioase să ajungă la instanță. Dar iată că noi nu am venit direct cu normarea, noi am început cu propunerile de degrevare'', a subliniat el.

Potrivit șefului CSM, în România există aproximativ 3.600.000 de cauze pe rolul instanțelor de judecată.

De asemenea, Odagiu a arătat că, din luna ianuarie, a transmis adrese atât ministrului Justiției, cât și premierului, prin care le-a expus deficitul de personal cu care se confruntă sistemul de justiție, solicitând să se deblocheze concursul de admitere în magistratură.

''Din păcate, adresele noastre, solicitările noastre au rămas fără absolut niciun răspuns. În nicio zi din aceste aproape trei luni nu am primit nici cel mai mic semn că vocea noastră a fost auzită (...). Vom continua toate aceste demersuri. Până la urmă, sistemul judiciar nu cere o favoare. Cere o excepție într-un text de lege, așa cum s-a făcut pentru învățământ și pentru sănătate. Nu cerem bani în plus, nu cerem pensii în plus, cerem să deblocheze un concurs pentru a putea să aducem colegi în magistratură care să soluționeze noianul de cauze'', a menționat Gheorghe-Liviu Odagiu.

Președintele CSM a mai evidențiat necesitatea de a se evita modificările legislative repetate și a propus ca acestea să fie realizate pe baza unei dezbateri serioase pentru a preveni apoi apariția unor modificări ulterioare rapide.