BizLawyer îi prezintă pe cei mai buni absolvenți din generația lor | Alexandra Tuță, una dintre primele medii obținute anul trecut la examenul de licență, a intrat în echipa de litigii de la Reff & Asociații: ”Sacrificarea zonei de confort și a unor plăceri personale aduce o satisfacție înzecită în momente-cheie, precum examenul de licență sau de admitere în profesie. În acele clipe privești retrospectiv și ești împăcat - a meritat totul”

Alexandra Tuță și-a dorit dintotdeauna să devină avocat.Totul s-a datorat modului în care a fost educată de părinții săi, dar și temperamentului pe care îl are. „Am fost întotdeauna încurajată să comunic argumentat, să îmi susțin punctele de vedere de o manieră logică și sistematică, precum și să identific cele mai eficiente soluții în vederea atingerii rezultatelor maxime în plan academic și profesional.Pot spune că structura mea umană, privită în ansamblul componentelor sale, întrunește exigențele exercitării profesiei de avocat”, menționează tânăra.Astfel că, de la începutul liceului, a decis că, după absolvire, își va continua studiile în cadrul Facultății de Drept a Universității din București. Pentru ea nu a existat altă opțiune. A fost admisă printre primii, iar acesta a fost doar startul unui parcurs academic foarte frumos.

Admiterea la facultate a avut loc în 2017, iar Alexandra devenea studentă la Drept după ce finaliza Colegiul Național „Barbu Știrbei” Călărași, filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică intensiv engleză, în calitate de șefă de promoție, cu media 10.

Acum, după licență și după ce a experimentat din plin profesia de avocat în echipa de litigii a firmei Reff & Asociații, Alexandra afirmă că, în mod sigur, dacă ar trebui să o ia de la capăt ar proceda exact la fel. „În momentul de față, privind retrospectiv și analizând experiența de studentă a Facultății de Drept, aș opta în exact același sens, cu aceeași convingere și cu același entuziasm că potențialul meu poate fi valorificat doar în cadrul acestei instituții, atât din punct de vedere uman, cât și din punct de vedere profesional. De asemenea, nu aș schimba nimic din drumul pe care l-am simțit a fi al meu și pe care l-am construit, pas cu pas, prin eforturi constante și pasiune. Desigur, există paliere și nuanțe ale vieții de studentă la Drept pe care le-aș fi putut descoperi, poate, mai devreme sau mai profund sau pe care le-aș fi putut valorifica altfel. Cu toate acestea, tot ceea ce am ales și tot ceea ce am realizat au venit din suflet; de aceea, sunt împăcată cu parcursul meu profesional și dornică să îmi continui formarea profesională și evoluția umană într-un mod armonios”, arată tânăra.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

Pentru ea, anii studenției  au fost cei mai frumoși ani pe care i-a trăit până acum, chiar dacă au fost, deopotrivă, și cei mai intenși. „Nu aș spune neapărat cei mai dificili, întrucât și ritmul în care am funcționat în timpul liceului a fost foarte alert, ceea ce a facilitat tranziția de la învățământul preuniversitar la cel superior. Adaptarea nu a fost neapărat lină, dar s-a realizat natural și într-un timp relativ scurt, deoarece deprinsesem deja tehnici de studiu aprofundat, în mod coroborat, având totodată contribuții semnificative în sfera extracurriculară. Cu toate acestea, procesul de maturizare personală și emoțională s-a amplificat în anii de studenție, când mi-am demonstrat, mai mult ca niciodată, că pasiunea și ambiția te ajută să mai poți, câtuși de puțin, atunci când crezi că nu mai poți; că dragostea pentru ceea ce ai ales să studiezi și să practici te ajută să îți descoperi resursele și resorturile lăuntrice pentru a îmbrățișa orice provocare”, argumentează Alexandra.

În plus, studenția a fost și perioada în care a cunoscut oameni minunați: de la colegii care i-au devenit a doua familie, care au susținut-o necondiționat și care au ales să îi fie alături pentru ceea ce este, până la cadrele didactice care au crezut în ea și în potențialul ei și care au îndrumat-o înspre a deveni cea mai bună variantă a sa.

„În acest context, aș dori să le mulțumesc, în special, doamnelor profesor Verginia Vedinaș și Cristina Feurdean, precum și domnilor profesori Ștefan Deaconu, Andrei Zarafiu și Paul Pop pentru încrederea pe care mi-au acordat-o, pentru valorile transmise și pentru dragostea față de știința juridică pe care mi-au insuflat-o. Dumnealor fac parte dintre personalitățile care mi-au marcat parcursul universitar și evoluția personală și pe care le consider, deopotrivă, mentori și exemple de profesionalism, probitate și devotament față de cariera didactică”, punctează avocatul.

Alexandra nu contestă faptul că anii studenției au fost patru ani dificili, marcați de emoții, de frământări, patru ani în care s-a întrebat dacă a realizat suficient de multe, suficient de bine. „Însă, au fost cei mai frumoși ani tocmai pentru că am simțit că m-am descoperit pe mine, în mod autentic, și pentru că m-am autodepășit de la experiență la experiență. Acest cumul de experiențe și întâlniri a contribuit la desăvârșirea a ceea ce sunt astăzi – o versiune a mea mai răbdătoare, mai tolerantă cu mine însămi, mai deschisă spre nou și mai pregătită să asculte și să învețe, măcar puțin, de la fiecare om în parte”, consideră tânăra.
Chiar dacă fiecare moment petrecut în cadrul Facultății de Drept are o însemnătate aparte pentru ea, Alexandra subliniază faptul că au existat câteva experiențe care i-au confirmat că și-a ales corect drumul.

„Primul astfel de moment a fost cel în care am finalizat anul întâi având prima medie din serie, reușind să obțin bursă de merit pentru al doilea an consecutiv. Ulterior, am început pregătirea pentru participarea la Hexagonul Facultăților de Drept, proba de Drept constituțional, în calitate de membru al lotului extins. În continuare, momentul care a contat cel mai mult în evoluția mea profesională a constat în prima participare la un concurs de procese simulate – Concursul Național de Procese Simulate de Drept constituțional, organizat de Elsa Timișoara și Facultatea de Drept a Universității de Vest, pe care l-am câștigat alături de colegul meu, Andrei Nicolae Popa. Din acest punct, oportunitățile și reușitele mele s-au amplificat simțitor – au urmat mai multe participări, încununate de succese, la concursuri de procese simulate, mai multe articole juridice publicate pe site-uri și în reviste de specialitate, precum și oferte și stagii de practică în cadrul celor mai bune societăți de avocatură din România”, povestește tânăra.

Intră pe platforma Dispute.Resolution.Center ► INTERVIU | Media tarifelor orare pentru firmele româneşti se situează între 100 şi 250 de euro/oră. Avocaţii foarte renumiţi în domeniu pot ajunge să perceapă şi o rată de 1.000 euro/oră

Alexandra spune că în mod cert Facultatea de Drept este una grea, subliniind faptul că presupune continuarea studiilor în cadrul unei instituții de învățământ superior care implică parcurgerea unui volum amplu de materie având un grad ridicat de specificitate și de tehnicitate.

„Într-o primă etapă, materia trebuie parcursă spre a fi descoperită, spre a te familiariza cu terminologia și cu logica ei intrinsecă. Ulterior, materia trebuie aprofundată spre a fi înțeleasă și, în cele din urmă, reținută. Procesul de învățare se desfășoară structurat, în etape, și solicită astfel foarte multă răbdare, putere de concentrare pe termen mediu și lung, atenție la detalii și capacitatea de a realiza logic conexiuni între informații provenind din multiple surse. Or, ca el să poată fi realizat în parametri optimi, este necesar ca eforturile să fie, înainte de toate, constante, ceea ce presupune o investiție considerabilă de timp. De asemenea, este recomandat ca acest proces instructiv-educativ să nu se limiteze la componenta formală, fiind dezirabilă explorarea segmentului de învățare nonformală. Implicarea în activități extracurriculare necesită, poate, chiar mai mult timp și, cu siguranță, mai multă energie. În majoritatea cazurilor, provocările sunt mai mari, iar problemele de drept sunt mai complexe și îți solicită mai mult creativitatea, intuiția și abilitatea a identifica soluții în mod spontan.Totuși, sacrificarea zonei de confort și a unor plăceri personale aduce o satisfacție înzecită în momente-cheie, precum examenele cele mai dificile, examenul de licență sau examenele de admitere în profesiile juridice. Acelea sunt câteva dintre clipele în care privești retrospectiv și ești împăcat - a meritat totul”, explică avocatul.

Pentru Alexandra, a absolvi Facultatea de Drept a Universității din București având una dintre primele medii obținute la examenul de licență, precum și la nivel de serie nu a reprezentat niciodată un scop în sine, ci rezultatul firesc al pasiunii și al seriozității cu care s-a aplecat asupra studiului și a desăvârșirii ca viitor tânăr avocat.

„Când am început cursurile, nu mi-am propus să obțin exclusiv note de 9 și de 10, ci să mă pregătesc riguros, astfel încât să îmi exercit viitoarea profesie la cele mai înalte standarde de performanță și deontologie. În subsidiar, dacă obiectivul meu avea să implice a obține doar note de 9 și de 10, acest aspect urma să fie considerat o răsplată suplimentară a eforturilor depuse. De aceea, faptul că am terminat cu o medie foarte mare nu înseamnă, în sine, nimic; faptul că această medie reflectă o atitudine orientată spre excelență academică și perfecționare profesională m-a ajutat însă în momentele-cheie despre care vă povesteam mai sus. Cu privire la oportunitățile de angajare de care am beneficiat ulterior, pot spune că media obținută a reprezentat unul dintre criteriile avute în vedere de societățile de avocatură care m-au remarcat, dar nu neapărat criteriul decisiv. Rezultatele școlare obținute au fost coroborate cu multe alte elemente, atât din perspectivă formală și nonformală, cât și interumană, relațională. De aceea, cred că este foarte important ca procesul de dezvoltare individuală să se realizeze în mod integrat, pluridirecțional, fără a se îndrepta exclusiv către valorificarea unui palier determinat, privit izolat”, subliniază tânăra.

Având în vedere propria experiență, Alexandra crede că studenții ar trebui să depună toate diligențele care țin, în primul rând, de ei înșiși înspre a deveni profesioniști în domeniile de activitate pe care le au în vedere. Sunt situații în care oportunitățile există și trebuie doar să fie valorificate, dar și situații în care ele trebuie căutate sau create. „Important este ca, în final, să se depășească zona de confort și să se investească în mod constant în formare și perfecționare profesională și umană. Primul pas este ca studenții să își însușească o bază teoretică solidă, pe care ulterior să o aprofundeze și să o dezvolte în mod aplicat - prin voluntariat; prin participare la seminare și conferințe; prin efectuarea de stagii de practică atât în instanțe de judecată, parchete sau alte autorități ori instituții publice, cât și în societăți de avocatură ori cabinete notariale; prin participarea la concursuri și competiții; prin participarea la conferințe și webinare. Totuși, nu recomand ignorarea relațiilor sociale, a hobby-urilor și a activităților care le aduc bucurie în plan personal. Echilibrul este și trebuie să rămână o prioritate.  În continuare, deprinderea de soft skills este fundamentală, cu atât mai mult cu cât exigențele pieței muncii se modifică rapid și, de multe ori, imprevizibil. Gândirea critică și capacitatea de a soluționa probleme complexe, comunicarea verbală și nonverbală eficientă și managementul resursei umane sunt doar câteva dintre competențele avute în vedere de angajatori în momentul selectării candidaților potriviți”, nuanțează avocatul.

---

---

Alexandra nu știe dacă este în măsură să le ofere sfaturi studenților, dar poate împărtăși cu ei din viziunea care a ajutat-o să realizeze ceea ce și-a propus. „În primul rând, este important să existe un echilibru între latura academică și cea profund personală a vieții de student. Viitorul nu depinde în mod exclusiv de o notă obținută la un anumit test sau examen, de o absență de la un curs sau seminar sau de o zi în care li se pare că totul este prea mult sau prea dificil. Totuși, el poate depinde de pasiunea și seriozitatea cu care a fost îmbrățișat un anumit parcurs, de oportunitățile valorificate și de oamenii alături de care au ales să se înconjoare într-o perioadă în care personalitatea se descoperă și redescoperă cu fiecare nouă experiență și interacțiune. În al doilea rând, știu că vor exista momente când vor resimți din plin dificultatea materiei și presiunea timpului. Chiar și atunci, trebuie să știe că este firesc să își ia un moment de răgaz, pentru a-și face ordine în gânduri și în emoții, astfel încât să înfrunte aceste provocări cu luciditate și cu motivația de a obține rezultatele dorite. În fapt, studenții trebuie să înțeleagă că nu există o rețetă a succesului, care poate fi împrumutată de către mine sau de către alți absolvenți în Drept. Din contră, fiecare în parte trebuie să se descopere pe sine, prin pasiuni, prin trăiri și frământări, prin alegeri dificile, pentru a-și descoperi, în cele din urmă, vocația. Fiecare drum este diferit. Nu ar trebui ca reușita să se măsoare doar în obiectivele atinse, ci să se reflecte în alegerea parcursului profesional în armonie cu propriul crez și cu propriile competențe ”, detaliază tânăra.

Întrebată ce ar trebui schimbat în programa de învățământ pentru ca pregătirea din timpul facultății să fie mult mai aplicată, Alexandra admite faptul o discuția pe această temă este una foarte amplă.
Tânăra susține că sunt mulți factori care influențează calitatea actului educațional și relevanța modului de evaluare. Totuși, ea a încercat să sublinieze acele aspecte stringente, al căror efect l-a resimțit destul de puternic în Facultatea de Drept.

„În primul rând, volumul de materie propus spre studiu este extrem de amplu, având un grad ridicat de dificultate și particularități ce necesită o înțelegere aprofundată. În acest punct, se nasc două inconveniente majore: factorul timp insuficient și informația necorelată cu realitățile sociale pe care legislația în materie le reglementează. În concret, parcurgerea unor domenii atât de vaste într-un timp relativ scurt sacrifică înțelegerea și aprofundarea în detrimentul acumulării și al reținerii – deci calitatea în detrimentul cantității. Dacă pot fi de acord cu faptul că un profesionist în drept trebuie să aibă o bază solidă de cunoștințe teoretice, care se fundamentează inclusiv prin memorare, nu pot fi de acord cu un proces de învățare centrat în mod primordial pe componenta mnemonică. În definitiv, în exercitarea oricărei profesii, nu va conta atât de mult cât s-a reținut la un moment determinat, ci cât de corect s-a înțeles logica intrinsecă a conceptelor și finalitatea reglementărilor în materie. Totodată, informația propusă spre reținere nu se corelează cu latura practică a disciplinelor, neînțelegându-se însă că studiem o legislație care nu mai produce efecte juridice. Din contră, reglementările respective există și se aplică, dar finalitățile practice cu adevărat relevante în sfera de activitate respectivă nu sunt abordate fie deloc, fie corespunzător, după caz. În al doilea rând, Facultatea de Drept nu pregătește viitorul profesionist pentru desfășurarea activității decât din punct de vedere teoretic. Aspectul practic lipsește aproape cu desăvârșire și nu poate fi compensat prin efectuarea de stagii de practică și internshipuri decât într-o foarte mică măsură. De ce? Pentru că timpul este limitat, astfel încât un student reușește să valorifice astfel de oportunități doar în anumite momente ale unui an universitar – în principiu, în vacanța de vară. Desigur, sunt studenți care își asumă „riscul” de a-și sacrifica situația școlară pentru a face practică, dar, în contextul în care notele obținute sunt folosite încă drept criteriu de angajare și/sau departajare (chiar dacă nu mereu reflectă și cunoștințe pe măsură), o astfel de alegere comportă riscuri. Efectul este previzibil: studentul finalizează ciclul licență, este admis într-o profesie juridică, dar nu poate anticipa particularitățile activității pe care o va desfășura efectiv. Ca proaspăt absolvent, va rămâne ancorat într-o dimensiune eminamente teoretică, fiind forțat de împrejurări să se adapteze unor provocări practice pentru care nu a fost pregătit nici măcar psihologic. Aceasta este, fără dar și poate, o hibă pe care facultățile de drept trebuie să o remedieze. Față de cele anterior menționate, mă simt datoare să propun și soluții, căci este comod a identifica probleme fără a-ți asuma răspunderea și fără a te implica înspre ameliorarea lor. Într-o primă etapă, aș propune ca planul-cadru și curriculumul să fie adaptate, astfel încât facultatea să asigure parcurgerea obligatorie și temeinică a disciplinelor fundamentale, urmând ca, din anul al treilea, să aibă loc o specializare a procesului de învățare. Studenții ar trebui să beneficieze de o flexibilizare a parcursului instructiv-educativ, prin alegerea câtorva discipline determinate, dar pe care să le aprofundeze. În concret, s-ar diminua volumul de informație studiată, dar ar spori calitatea actului educațional. În continuare, consider că metodele de evaluare trebuie să urmărească dezvoltarea gândirii critice și a capacității de a realiza conexiuni inter și transdisciplinare. În acest scop, aș propune implementarea unor măsuri care să asigure o transpunere efectivă a teoriei în practică (spre exemplu, prin analiză și redactare de acte procesuale; prin soluționare completă de spețe reale). Simultan, aș milita pentru responsabilizarea studenților, prin garantarea unui grad sporit de autonomie în procesul de învățare. În acest context, accentul trebuie deplasat asupra studiului individual și a analizei critice (spre exemplu, prin realizarea de cercetări juridice, de lucrări științifice ori prin efectuarea unor studii de caz, toate acestea în mod temeinic documentat, din punct de vedere legal, jurisprudențial și doctrinar). Dezideratul este ca studentul să fie ajutat să înțeleagă conceptele teoretice pentru ca apoi să vizualizeze modul în care acestea se concretizează în practică; el trebuie format astfel încât să înțeleagă că procesul de învățare trebuie să fie continuu, dar întotdeauna adaptat evoluției relațiilor sociale, politice și economice existente la un moment dat. Or, un astfel de obiectiv nu poate fi atins decât printr-o colaborare loială între instituție și reprezentanții săi, pe de o parte, și principalii destinatari, studenții, pe de altă parte”, argumentează Alexandra.

Un profesionist trebuie să fie adaptabil și deschis către inovație

În acest moment, tânăra este avocat stagiar în cadrul Baroului București și își exercită profesia la Reff & Asociații, societate de avocatură afiliată Deloitte. „În concret, îmi desfășor activitatea în departamentul de Litigii administrative și comerciale, într-un mediu competitiv și dinamic. Echipa noastră s-a remarcat în avocatura de business prin servicii de cea mai înaltă calitate juridică, adaptate ritmului alert în care societatea evoluează în era digitală, precum și prin modul în care factorul uman este perceput și integrat în colectiv. Mai exact, sunt încurajate gândirea critică, dialogul transparent, schimbul interactiv de idei și viziuni și echilibrul dintre viața profesională și cea personală. În ceea ce mă privește, mă simt recunoscătoare că mi s-a oferit oportunitatea de a-mi începe activitatea într-un astfel de mediu, alături de profesioniști desăvârșiți, dornici să identifice potențialul în tineri și să îi ajute să devină cea mai bună versiune a lor! ”, precizează Alexandra.

Pornind de la premisa că pregătirea și perfecționarea continue sunt obligații ale exercitării oricărei profesii juridice, avocatul atrage atenția că este foarte important ca un profesionist în domeniul juridic să fie adaptabil și deschis către inovație. „Relațiile sociale și economice dobândesc noi fațete în fiecare zi, astfel încât profesionistul nu trebuie să fie doar receptiv la schimbare, ci și proactiv, încercând să anticipeze noul flux de informație și instrumente care își fac apariția în piață și să îl integreze în activitatea sa. De asemenea, cred că un element important constă în comunicarea propriei identități și a valorilor în baza cărora își desfășoară activitatea. Personal brandingul a devenit un instrument eficient de promovare în mediul virtual, care trebuie să țină cont de evoluția resurselor digitale, precum și de mutațiile produse de această evoluție în sfera relațiilor sociale. Cu cât reușește să comunice mai eficient cu beneficiarul serviciilor pe care le prestează, cu atât sporesc șansele de a se remarca în mediul business. Nu în ultimul rând, se cuvine să insist asupra unui crez pe care mi l-am stabilit încă din copilărie. Indiferent de așteptările și standardele impuse de factori externi și relativizate de un anumit tip de expunere în social media, cred că un profesionist veritabil este cel care rămâne autentic și loial principiilor și idealurilor care l-au determinat, inițial, să aleagă un anumit parcurs. Calitatea serviciilor prestate este direct proporțională cu respectul pe care îl acordă oamenilor cu care interacționează, deontologiei profesionale și resorturilor morale și afective care îl definesc ca individ. Odată ce a sacrificat aceste repere, profesionistul a sacrificat însăși esența existenței – aceea de a rămâne un om aproape de oameni, indiferent de împrejurare”, comentează avocatul.

Alexandra este de părere că România nu oferă toate pârghiile de care are nevoie un profesionist pentru a excela în domeniul său. „Cauzele sunt multiple, dar consider că majoritatea își află izvorul într-o construcție politico-administrativă care preia modele, fără a face o radiografie onestă a problemelor cu care societatea noastră se confruntă și fără a adapta soluțiile „împrumutate” din surse externe. Într-o altă ordine de idei, asistăm la o concretizare a teoriei formelor fără fond, care produce efecte în cele mai diverse ramuri ale societății noastre. Cu titlu de exemplu, sistemul de învățământ este anacronic, iar actul educațional nu poate fi centrat asupra nevoilor beneficiarului primar (elevul), atât timp cât este subfinanțat. Infrastructura lipsește cu desăvârșire în unele localități, curriculumul a rămas necorelat exigențelor pieței muncii, metodele de evaluare nu încurajează gândirea critică și creativitatea, ci dobândirea de aptitudini mnemonice, de memorizare și reproducere de informații. Desigur, există și excepții, dar acestea sunt prea puține, ceea ce împiedică mulți copii din a-și descoperi și valorifica înclinațiile: fie din lipsă de sprijin uman, fie din lipsă de resurse financiare. În continuare, piața muncii suferă în mod constant mutații structurale profunde, în special ca urmare a integrării din ce în ce mai pregnante a inteligenței artificiale. De aceea, individul trebuie să se adapteze rapid unor contexte profesionale care nu îl sprijină în a se dezvolta armonios. Desigur, din lipsă de alternative, această adaptare e forțată să se producă, dar cu sacrificarea pasiunii pentru ramuri de activitate care nu au reușit să capteze sau să mențină interesul mediului public sau privat, după caz. Din păcate, treptat, vom asista la o înlocuire a factorului uman cu cel inteligent artificial și, simultan, la declinul a ceea ce înseamnă viu, autentic”, susține tânăra.

În opinia sa, de-a lungul ultimilor ani, ne-am concentrat asupra realizării de reforme fără a identifica, în prealabil, problemele stringente, care necesită în mod real intervenția aparatului politico-administrativ. „Modelele nu pot fi aplicate mutatis mutandis, întrucât nu putem face comparații decât în cadrul aceluiași sistem de referință. În caz contrar, riscăm ca reformele să genereze mai mult rău decât bine. În momentul de față, un profesionist reușește să se dezvolte dacă beneficiază de un context favorabil: de la un mediu familial care să își dorească și să își permită să îl sprijine, de la mentori dedicați, care să își respecte, la rândul lor, profesia, până la crearea de oportunități în mod proactiv. Sunt deci cazuri în care perfecționarea impune săvârșirea de eforturi personale numeroase, realizate în mod autodidact, care pot fi însă paralizate de un complex variabil de conjuncturi – de neșansă ”, conchide Alexandra Tuță.