Cum lucrează avocații și experții în fiscalitate de la DLA Piper și cum îi pot ajuta pe clienții “călcați” de Fisc. De vorbă cu Tudor Nedelea (Partener) despre provocările perioadei, aspectele sensibile de care companiile trebuie să țină cont și cele mai spectaculoase proiecte din această practică

Perioada următoare se anunță destul de agitată pentru mediul economic, din cauza faptului că va crește numărul de inspecții fiscale inițiate de către autorități.„Acest lucru este cauzat, în mare parte, de faptul că vor expira unele dintre cele mai importante măsuri adoptate în materie fiscală, care au avut ca scop sprijinirea contribuabililor pe perioada pandemiei.Facem referire, bineînțeles, la suspendarea plății obligațiilor fiscale precum și a executărilor silite. Astfel, contribuabilii vor trebui sa își achite toate obligațiile fiscale datorate începând cu luna martie 2020 și neachitate până în prezent. Neachitarea lor, pe lângă faptul că va fi generatoare de dobânzi și penalități de întârziere, prin existența acestor obligații fiscale în fișa pe plătitor a unui contribuabil, va crește și gradul de risc al acestuia”, punctează Tudor Nedelea, Partener DLA Piper și Head of Tax. 

În contextul în care multe dintre sectoarele de business sunt încă șubrede, cel mai probabil vor fi mulți contribuabili care nu vor reuși sa își achite datoriile la timp. Avocatul atrage atenția că pe acest lucru vor miza si autoritățile fiscale, iar pentru a se asigura că se vor colecta cât mai mulți bani la bugetul de stat, acestea vor iniția o serie de inspecții fiscale atât la nivelul persoanelor juridice, cât și la nivelul persoanelor fizice.

„Astfel, recomandarea noastră pentru contribuabili este sa își achite pe cât posibil toate obligațiile datorate către bugetul de stat și, de asemenea, să se asigure că își îndeplinesc toate celelalte obligații pe care aceștia le au în calitate de contribuabili (de ex. depunerea declarațiilor fiscale conform vectorului fiscal, deținerea documentelor justificative necesare, aplicarea corecta a tratamentelor fiscale etc.). De asemenea, amintim și de existenta anumitor facilitați fiscale ce sunt acordate în prezent de către autoritățile fiscale (amânarea la plată a obligațiilor accesorii, posibilitatea eșalonării la plată a obligațiilor restante) și de care pot beneficia contribuabilii dacă aceștia îndeplinesc toate condițiile prevăzute de aceste facilitați”, subliniază Tudor Nedelea.

Avocatul amintește faptul că, și în această perioadă în care multe sectoare au intrat în lockdown, activitatea Fiscului și-a făcut simțită prezența. „Cu toate că în ultima perioadă, măsurile impuse de către autoritățile din Romania în scopul prevenirii și combaterii COVID-19 au încetinit desfășurarea procesului activității de inspecție fiscală și chiar suspendarea acestuia în anumite situații, autoritățile fiscale au reușit să se adapteze condițiilor impuse și să continue aceste procese. Astfel ca, vizitele inspectorilor fiscali precum și verificările efectuate de către aceștia în cadrul inspecțiilor fiscale au fost înlocuite cu discuțiile prin intermediul mijloacelor electronice (e-mail) și prin telefon”, nuanțează Partenerul DLA Piper.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

Pentru a nu avea niciun fel de probleme, contribuabilii trebuie să fie în orice moment pregătiți pentru o eventuală vizită a Fiscului.

„În momentul în care un contribuabil primește avizul de inspecție fiscală (care de cele mai multe ori acoperă întreaga perioadă de prescripție) totul se schimbă. Inspectorii care vin în control «acaparează» de cele mai multe ori activitatea contribuabilului, nu doar la nivelul departamentului financiar și al persoanei desemnate să fie interfața cu aceștia (de obicei contabilul șef sau managerul de taxe), ci și la nivelul departamentelor operaționale. Deși Codul de Procedură Fiscală menționează că inspecția fiscală trebuie să se desfășoare astfel încât să afecteze cât mai puțin activitatea curentă a contribuabilului, acest lucru nu se întâmplă în practică, termenele pentru pregătirea documentelor sau răspunsurile la notele explicative sunt de cele mai multe ori foarte scurte, astfel că efortul în pregătirea acestora la nivelul contribuabilului este foarte mare”, explică Mădălina Popp, Senior Tax Manager DLA Piper, expert care anterior a ocupat funcția de Tax Manager într-o companie multinațională din FMCG.

Profesioniștii DLA Piper mai atrag atenția că, în contextul pandemiei, în situațiile în care controalele fiscale nu au fost suspendate și contribuabilii au ales să lucreze de acasă, interacțiunea cu inspectorii devine și mai dificilă, limitându-se în cele mai multe cazuri la transmiterea documentelor prin e-mail, însă fără a mai exista posibilitatea de a explica în amănunt documentația depusă. Astfel, rămâne la latitudinea inspectorilor dacă înțeleg contextul tranzacțiilor analizate și modul în care acestea sunt susținute de documentația justificativă.

Tudor Nedelea subliniază faptul că, înainte de a se ajunge la un control al autorităților statului, este de preferat să existe etape de pregătire și/sau prevenție prin care să se identifice, cuantifice și tempereze eventualele riscuri. „Echipa de litigii fiscale a DLA Piper, care este o echipă mixtă, formată din specialiști în domeniul fiscal și avocați pledanți, concep soluții împreună, cu rolul de a asigura constanță și consecvență în derularea proiectelor, evitând situațiile neprevăzute. Atunci când nu intervenim în proiect la nivel conceptual, ci când clientul consideră necesar, rolul nostru este să identificăm care sunt soluțiile și succesiunea în timp a acestora, pentru a asigura cele mai bune rezultate. Când vorbim despre litigii fiscale, DLA Piper concepe o strategie ce are în vedere atât argumente fiscale, dar și aspectele procedurale, succesul proiectului fiind asigurat prin colaborarea constanță între consultanți și avocați încă de la început, cu rolul de a identifica modalitatea cea mai buna de a prezenta cazul în fața instanței, argumentele identificate în legislația națională, precum și în practica internațională, inclusiv decizii ale Curții Europene de Justiție. De altfel, ca și echipa de litigii fiscale în piața din Romania, noi am organizat numeroase evenimente cu rolul de a evidenția aspectele practice și procedurale esențiale în derularea unui proiect de instanță, după cum a fost cazul conferinței de la începutul anului acesta „2020 Perspective fiscale și la ce să ne așteptăm din parta autorităților””, mai spune avocatul.


După primirea proiectului de raport de inspecție fiscală, în care sunt enumerate constatările echipei de inspecție fiscală, urmează o analiză, atât la nivelul companiei controlate, cât și al consultantului, cu privire la potențialul impact financiar prin prisma taxelor și impozitelor de plată și la argumentele care pot fi prezentate pentru a contesta constatările.

Tudor Nedelea explică faptul că contestarea are loc în trei etape succesive, fiecare fiind obligatorie pentru accederea la următoarea: punctul de vedere depus în termen de 5 sau 7 zile de la primirea proiectului de raport de inspecției fiscală; contestarea raportului de inspecției fiscală și a deciziei de impunere aferente în fața autorităților fiscale, în termen de 45 zile de la primire acestora; contestarea raportului de inspecției fiscală și a deciziei de impunere aferente în instanță, în termen de șase luni de la soluționarea contestației de către autoritățile fiscale.

„Argumente centralizate în punctul de vedere rareori duc la modificarea constatărilor echipei de inspecției fiscală. Astfel, procesul verbal reprezintă baza contestației pe care clientul poate decide să o depună ulterior la nivelul autorităților fiscale. Dat fiind termenul mai lung de elaborare, contestația poate include o detaliere mai bună a argumentelor aduse împotriva constatărilor echipei de inspecție fiscală. De asemenea, având în vedere că soluționarea contestațiilor la nivelul autorităților fiscale se finalizează, în general, prin respingerea acestora și doar în puține cazuri prin acceptarea parțială, textul va fi ulterior preluat la redactarea contestației în instanță”, susține avocatul.

Un aspect foarte important de avut în vedere pentru întregul proces de contestare este faptul că acesta nu suspendă obligația de plată a datoriilor bugetare instituite prin decizia de impunere și nici nu oprește calculul accesoriilor aferente. Pentru a suspenda obligația de plată, societatea va trebui să aleagă una dintre următoarele abordări: depunerea unei garanții pentru valoarea datoriei fiscale din decizia de impunere primită (cel mai probabil, prin intermediul unei scrisorii de garanție bancară) – în acest caz, accesoriile continuă să curgă pe întreaga durată a procesului; stingere datoriile fiscale din decizia de impunere, prin plată sau compensare – în acest caz, încetează calculul accesoriilor, aspect important în cazul unei decizii finale și irevocabile care nu este în favoarea clientului.


Ajungerea în instanță reprezintă soluția la care apelează o companie atunci când este nemulțumită de rezultatele controlului operat de autoritățile fiscale. „Din cazurile întâlnite în practică, fiscul extinde o inspecției fiscală în baza constatărilor echipei prezente și nu în urma inițierii unei proceduri judiciare. Astfel, dacă echipa identifică anumite aspecte care pot duce la taxe și impozite suplimentare fie în perioade ulterioare (societatea are o anumită abordare consecventă contestată de inspecția fiscală), fie pe alte arii (de exemplu, TVA refuzată la rambursare din lipsa documentelor justificative ar putea duce la o inspecție ulterioară cu privire la impozitul pe profit), atunci este posibil să fie emis un nou ordin de inspecție fiscală. Totuși, există anumite situații în care fiscul decide inițierea unei noi inspecții fiscale în urma majorării bazei de impunere pentru anumite impozite, fapt generat de ajustările înregistrate de inspecția fiscală finalizată, care se află încă în procesul de contestare. Dificultățile pot să apară la nivelul micilor contribuabili pentru care costurile estimate ale unui demers în instanță, chiar și alocate pe mai mulți ani, pot să pară prea mari, astfel că aleg să nu inițieze acest proces, oprindu-se la nivelul contestației realizate în față autorităților fiscale”, punctează Tudor Nedelea.

Având în vedere că DLA Piper încorporează atât servicii asistență juridică, cât și servicii de asistență fiscală, firma de avocatură poate asigura sprijinul necesar clientului de la primirea notificării cu privire la inițierea inspecției fiscale și până la decizia finală și irevocabilă care încheie contestația în instanță.

Echipele se formează în mod optim, consultații fiscali care au asistat clientul pe întreaga durată a inspecției fiscale fiind pe urmă parte a echipei care asistă clientul în demersul juridic de contestare, alături de colegii din departamentul de litigii.

Argumentele prezentate în instanță sunt construite pe cele prezentate anterior în fața autorităților fiscale, atât în cadrul inspecției fiscale propriu-zise, cât și la contestația administrativă depusă la autoritățile fiscale, asigurându-se astfel o consecvență în argumentație.

În cea mai mare parte, procesele clienților biroului DLA Piper din București sunt susținute în raport cu instanțele judecătorești din România. În cazul în care un dosar implică o problematică adresată Curții Europene de Justiție, avocații din țara noastră pot colabora cu birourile DLA Piper relevante din rețea, în special în materia reprezentării în fața Curții.

Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică

Proiecte complexe, soluții pe măsură

Avocații au venit cu soluții inedite în proiectele complexe în care s-au implicat. De altfel, profesioniștii DLA Piper se mândesc cu soluțiile identificate pentru clienți și cu rezultatele obținute în proiecte ce implică cooperarea cu autoritățile fiscale.

Recent, consultanții firmei de avocatură au acordat asistență în cadrul unei inspecții fiscale ce s-a desfășurat pe o perioadă de aproximativ doi ani (inclusiv perioadele de suspendare dispuse de inspectori). Deși inspectorii au încercat să conteste întregul model de afaceri implementat de client în România și să impună obligații fiscale suplimentare semnificative, abordarea lor a fost zădărnicită de argumentarea pregătită de echipa DLA Piper. În final, inspectorii au stabilita obligații fiscale suplimentare la un nivel mult sub cel avansat de către inspectori în cadrul verificărilor efectuate.

Un alt caz deosebit de interesant este reprezentat de rambursarea impozitului pe veniturile din salarii plătit în plus de aproximativ 230 de angajați ai unei societăți nerezidente. În baza legislației naționale și a tratatelor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte jurisdicții, echipa de avocați a obținut un punct de vedere de la Ministerul Finanțelor Publice care a recunoscut prevalența tratatelor internaționale asupra legislației interne și a deschis posibilitatea recuperării impozitului plătit în plus în România. Totuși, aplicarea neunitară a prevederilor legislației fiscale de către administrațiile teritoriale a condus la dificultăți practice în procesul de recuperare efectivă a sumelor plătite în plus.

Tot în aria litigiilor fiscale, trebuie amintit un proiect de asistență în pregătirea contestației fiscale aferentă unor obligații privind impozitul pe profit si TVA. La nivel administrativ fiscal, consultanții DLA Piper au obținut un rezultat pozitiv în ceea ce privește obigațiile de TVA aferente discount-urilor și a bunurilor acordate gratuit de companie, Direcția de Soluționare a Contestațiilor fiind în asentimentul argumentelor fiscale și generale de business prezentate în contestația pregatită cu suportul specialiștilor. Acolo unde avocații nu au ajuns la un numitor comun cu organul de soluționare a contestației, s-a inițiat acțiune în instanță, actualmente în desfășurare.

„La categoria cel mai spectaculos, amintim un proiect care a implicat numeroase contestații fiscale, fiecare dintre acestea generând o nouă acțiune în instanță, toate cu același scop, însă alocate către instanțe diferite, dar și în aceste condiții, toate aceste acțiuni au fost câștigate în totalitate de echipa noastră. Dosarele vizau atât aspecte de fond (în contextul restituirii de taxă clawback - aprox. 75 milione de lei), dar și aspecte procedurale (recunoașterea corectă a drepturilor în evidența pe plătitor a companiei, identificarea autorității obligate la restituire, conform prevederilor de reglementare în vigoare la acel moment, și ele vagi sau incomplete) foarte bine pregătite și prezentate, care au condus la o înțelegere facilă din partea instanțelor în ceea ce privește drepturile incălcate companiei. După mai bine de 5 ani de la începutul acestei incursiuni, așteptăm implementarea deciziilor de instanță relevante la nivelul administrației fiscale, însă cu satisfacția că munca asiduă a fost răsplătită, dar mai ales că răbdarea și investiția companiei au meritat”, precizează Tudor Nedelea.

Echipa DLA Piper nu duce niciodată lipsă de proiecte interesante și complexe – generate în mare parte de aspectele diverse întâlnite în practică și de interpretările autorităților în ceea ce privește aplicarea regulilor fiscale. „Cu atât mai mult în perioada pandemiei am întâlnit situații deosebite, datorate atât circumstanțelor economice specifice, cât și prevederilor specific aprobate de autorități pentru acest context nemaiîntâlnit. Spre exemplu, unul din proiectele în desfășurare presupune asistența acordată unui client care a fost supus unei inspecții fiscale ce s-a finalizat cu impunerea – de către autoritățile fiscale – unor obligații fiscale suplimentare semnificative. Întrucât societatea controlată a notificat intenția de a își lichida activitatea locală, inspectorii au instituit măsuri asigurătorii la finalizarea inspecției fiscale, ce au avut drept rezultat blocarea conturilor societății.Ori, în contextul pandemiei au fost suspendate orice măsuri de executare silită tocmai pentru a evita blocajul financiar la nivelul contribuabililor, însă aceste prevederi specifice au fost interpretate de către autorități într-un mod limitativ și defavorabil contribuabilului. Specific, autoritățile au argumentat că măsurile asigurătorii nu reprezintă măsuri de executare silită, astfel neintrând în sfera reglementărilor specifice acestei perioade, însă legislația nu face o distincție între măsurile asigurătorii și executarea propriu-zisă, tocmai prin prisma faptului că efectul lor este același – imposibilitatea folosirii resurselor supuse sechestrului. Împotriva acestei decizii am introdus acțiune în instanță care este în curs de judecare.  Simultan cu instituirea măsurilor asigurătorii, autoritățile fiscale au introdus și opoziție împotriva hotărârii de lichidare a activității din România – ceea ce a condus la suspendarea/ întârzierea unui proces normal în funcționarea unei societăți comerciale, ce poate fi decis de către asociați conform legii”, arată avocatul.

În litigiile în care s-au implicat, specialiștii DLA Piper  au obținut în ultimii doi ani pentru clienții pe care i-au reprezentat în instanță o rată de succes de 100%. „Avem în prezent și alte contencioase fiscale pe rol, în curs de soluționare, nefiind încă pronunțate hotărâri judecătorești pe fond.Rezultatul acesta meritoriu vine pe fondul colaborării permanente între echipa de consultanți fiscali și cea de avocați pledanți, încă din fazele incipiente ale proiectelor, asigurând o dezvoltare consecventă și robustă a documentării și argumentării. Biroul din București al DLA Piper se poate lăuda cu o activitate semnificativă desfășurată în domeniul litigiilor fiscale. Specific, un procent de 40% din clienții noștri au beneficiat și beneficiază în continuare de acest tip de asistență.De asemenea, și domeniile în care activează acești clienți sunt diferite – cel al industriei aeronautice, farmaceutice precum și cel al bunurilor de larg consum”, nunțează Partenerul DLA Piper.

Criza medicală care afectează întreaga omenire ne-a oferit tuturor o lecție importantă, arătându-ne că există evenimente care se pot întâmpla și care nu pot fi controlate si care ne pot lua prin surprindere. „Însă, cu toate acestea, am observat cum omul dispune de o inteligență și resurse bogate pentru a se putea adapta la orice astfel de situație nouă și neașteptată. Cu toate că au fost multe sectoare care au fost afectate puternic și chiar paralizate complet de aceasta criză mondiala (HoReCa, Real Estate, hotelier și de transport pasageri) au fost și unele care au înflorit în aceasta perioada (industria IT, serviciile de curierat și vânzările la distanță). Știm cu toții că ne îndreptam către o lume care se dorește a fi digitalizată si automatizată cu ajutorul inteligenței artificiale, însă pandemia a făcut ca aceasta transformare să fie accelerată. Este mai mult decât vizibil că lumea pe care o cunoșteam înainte, inclusiv cea economică, nu va mai fi la fel, însă există mult potențial și spațiu pentru ca alte business-uri să înflorească și să își găsească locul în economie”, subliniază Tudor Nedelea.

Divergențe între autorități și companii din cauza problemelor din legislație Practicile de Fiscalitate și Litigii din cadrul DLA s-au confruntat de-a lungul timpului cu multe situații cauzate de faptul că legislația în materie nu este adaptată vremurilor. „În ceea ce privește analiza textelor de lege, vor exista mereu abordări și interpretări diferite, în primul rând raportat la realitatea economică a tranzacțiilor, precum și reglementări contradictorii cu realitatea economica, motiv pentru care, în România, legislația este într-o continuă modificare și completare”, precizează Tudor Nedelea. Plecând de la această constatare, avocatul aduce în discuție o problemă veche, care afectează nu doar în materie fiscală, ci și în alte arii de reglementare, respectiv legislația învechită prin raportare la evoluția mediului de afaceri și a modalității de desfășurare a activităților economice. „Avem prevederi legislative vechi de 20 de ani, care nu mai răspund de mult nevoilor de business, iar în acest context, când mai apare și o interpretare restrictivă a autorităților, evident ajungem la sancțiuni nerezonabile aplicate companiilor. Este de menționat aici că nu întotdeauna vorbim de sancțiuni, întrucât, de cele mai multe ori, companiile aleg să clarifice aplicabilitatea prevederilor legale, tocmai pentru a nu se afla în situația de a fi sancționate, însă lipsa clarității conduce la împovărarea companiilor și îngreunează procesul economic. De asemenea, am observat în ultimii cinci ani modificări de abordare în sfera determinării realității economice a operațiunilor. Mai exact, sub această umbrelă, autoritățile au reclasificat numeroase operațiuni, fără însă să indice ce avantaje fiscale au obținut companiile tratând operațiunile diferit decât în accepțiunea lor, respectiv care este în fapt substanța operațiunilor, dacă cea imprimată de companii nu era una reală. Această problemă vine tocmai pe fondul lipsei de claritate a prevederilor legale, combinată cu o interpretare abuzivă din partea autorităților.Desigur exemplele pot continua, însă, în plus față de cele anterior prezentate, de departe cele mai importante sunt reprezentate de (i) lipsa legislației secundare, sau necorelarea acesteia cu legislația principală (aici ne referim la proceduri și ordine de aplicare, care nu sunt modificate/ aprobate în corelație cu legislația principală), aspect ce conduce la scurtcircuitarea activităților economice, și (ii) vechea meteahnă, documentarea fizică a operațiunilor, care, în lipsa unor prevederi clare care să ghideze autoritățile în acțiuni de control și să ofere un oarecare confort companiilor, a devenit din ce în ce mai excesivă, când ar trebui să trecem la controale electronice și rapide, benefice atât companiilor, cât și statului”, detaliază specialistul. Partenerul DLA Piper insistă asupra ideii că lipsa clarității în legislație conduce foarte ușor la opinii divergente între autorități și companii. De asemenea, el menționează că există foarte multe situații practice care nu au în corespondență prevederi legislative clare și pentru care, desigur, există interpretări diferite de la companie la autorități. „Recent dezbătut în mediul de afaceri a fost subiectul tichetelor cadou acordate salariaților partenerilor de afaceri. În acest caz, de exemplu, chiar și autoritățile între ele au avut opinii diferite, direcțiile teritoriale oferind contribuabililor soluții diferite pentru aceeași situație practică, soluții implementate și care acum sunt scrutinate de autorități, în încercarea de a stabilii legalitatea tratamentului fiscal aplicat. Totuși, cele care sunt afectate, indiferent de decizia finală a autorităților, sunt tot companiile, situații în care intervenim noi (consultanții și avocații), cu rolul e a identifica argumente în apărarea tratamentului aplicat de companii. Ideal este ca specialiștii să intervină de la momentul stabilirii tratamentului, iar nu la final, ca în orice situatie, fiind mai ușor să previi decât să aperi”, dă ca exemplu expertul. Echipele DLA Piper au experiența necesară pentru a interveni în oricare dintre situații, fie la început în cadrul discuțiilor dintre companii și autorități, cu rolul de a identifica tratementul fiscal pe care ambele părți înțeleg să-l aplice, fie ulterior, în cazul unui litigiu fiscal. Succesul unei acțiuni în contencios este reprezentat de abilitatea specialiștilor de a identifica argumente în susținerea tratamentului fiscal aplicat de companie, respectiv lipsa cadrului legislativ, acolo unde este cazul, și, desigur, opțiunile existente și procedurile de urmat în scopul minimizării impactului financiar, acolo unde companiile urmează să înregistreze obligații suplimentare de plată.

Impactul pandemiei s-a simțit diferit în economie. Sunt sectoare pe care restricțiile impuse de autorități și reducerea bruscă a activității le-au lovit puternic. Un exemplu îl constituie industria aviatică. Domeniul a fost serios afectat din cauza interzicerii zborurilor între anumite destinații în perioada stării de urgență/ asediu și a reducerii semnificative a rutelor de zbor/ frecvenței zborurilor chiar și după relaxarea măsurilor impuse de autorități. „Este important de avut în vedere faptul că reducerea/ întreruperea activității generatoare de venituri a fost dublată – pentru acest sector supus unor reglementări stricte – de obligația de a opera rutele comerciale pentru a păstra culoarele de zbor. În contextul pre-pandemie – în care culoarele de zbor erau limitate, iar concurența între operatorii de aeronave era acerbă – pierderea unor culoare de zbor din imposibilitatea de a respecta orarul stabilit ar fi putut însemna pierderea unei cote de piață semnificative. Astfel, operatorii din domeniul industriei aviatice s-au văzut în situația de a susține costurile aferente zborurilor fără pasageri într-un context economic defavorabil și fără a avea o predictibilitate asupra momentului în care ar putea să reia activitatea generatoare de venituri. Acestor costuri li s-au adăugat și costurile cu asigurarea respectării normelor de siguranță impuse de autoritățile din diverse țări, precum și riscurile ca angajații să intre în contact cu persoane confirmate cu noul coronavirus”, explică Tudor Nedelea.

Și alte entități care desfășoară activități conexe industriei aviatice au fost puternic lovite de restricțiile impuse de autorități în contextul pandemiei. În acestă situație se află societățile ce operează platforme de rezervare bilete de avion și/ sau rezervări de unități de cazare. Pe fondul reducerii sau chiar dispariției călătoriilor în interes personal sau de afaceri, astfel de entități s-au văzut nevoite să își reducă numărul angajaților sau să acceseze schemele de susținere a mediului de afaceri adoptate de autorități pentru această perioadă.

„Un impact puternic a fost resimțit și în zona societăților ce desfășoară activități de producție – în special dacă ne gândim la producătorii de bunuri care nu sunt de strictă necesitate (spre exemplu, producătorii de haine și accesorii). În afara provocărilor de a adapta mediul de lucru la noile reguli de distanțare și de efectuare a unor dezinfectări periodice, astfel de producători s-au confruntat cu o reducere a comenzilor primite de la partenerii comerciali. Acest lucru a condus la o reducere a activității și la redimensionarea personalului angajat”, adaugă avocatul.

Juriștii BAT România sunt în linia întâi, cu misiunea de a identifica cele mai bune soluții pentru continuarea business-ului în ”noua normalitate”. Ileana Dumitru, Head of Legal: Tehnologia și instrumentele digitale au o contribuție esențială în eficientizarea suportului acordat, dar ne bazăm foarte mult pe expertiza și competența colegilor noștri. În funcție de fluctuația nevoilor de business, am completat resursele interne cu colaborări pentru diverse proiecte

Aspecte sensibile de care companiile trebuie să țină cont

Experții DLA Piper au trecut în revistă câteva aspecte sensibile de care companiile ar trebui să țină cont pentru a nu avea probleme. Cele mai importante dintre ele sunt termenele stabilite de stat. Astfel, în urma situației cauzate de pandemie, Guvernul a instituit diferite facilități fiscale menite să diminueze într-o anumită măsură presiunea financiară imediată asupra contribuabililor. Totuși, aceste măsuri au fost instituite pentru o perioadă determinată de timp și există riscul, în contextul actual foarte agitat din punct de vedere economic și fiscal, ca societățile să piardă din vedere aceste limitări.De exemplu, 15 decembrie 2020 este ultima zi în care societățile pot depuneri cereri de anulare accesoriilor în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2020.

„Deși cu termen de depunere abia la începutul anului 2021, obligația analizării și raportării tranzacțiilor transfrontaliere conform DAC6 se păstrează și este valabilă pentru toate tranzacțiile realizate începând cu data de 25 iunie 2018. Luând în considerare clarificările recente emise de Ministerul Finanțelor Publice, prin care se confirmă aplicabilitatea secretul profesional și în cazul consultanților fiscali, societățile și orice alți intermediari (în afara avocaților și consultanților fiscali) care au luat parte la tranzacții transfrontaliere ar trebui să realizeze o analiză a acestora prin perspectiva criteriilor de raportare. Această analiză este foarte utilă, dat fiind că amenda pentru neraportare sau raportarea cu întârziere poate fi de până la 100.000 RON”, atrage atenția Tudor Nedelea.