Un avocat român cu experiență acumulată la Londra și New York vrea să devină ghid pentru companiile inovatoare, cu planuri de internaționalizare. Alexandru Stănescu: Mă interesează dezvoltarea unui nou concept de firma de avocatură, grefat pe principii de management moderne. Firmele locale mari pierd talent tocmai pentru că își schimbă foarte greu cultura organizațională

Alexandru Stănescu, avocatul român care și-a consolidat cariera în echipa Băncii Mondiale, a intrat într-o nouă etapă profesională.Expertul a ales să se dedice unui proiect de antreprenoriat în domeniul blockchain, unde are rolul de Chief Legal Officer & Strategic Partnerships.Schimbarea pe care a făcut-o a fost una firească, tânărul fiind dornic să experimenteze cât mai multe etape profesionale.De asemenea, și-a propus să impună pe piața avocaturii un nou model de business, care să le permită tinerilor să se dezvolte cât mai bine din punct de vedere profesional.Toate planurile sale de acum au legătură cu România, unde speră să implementeze o parte dintre lecțiile învățate în străinătate.

După ce a acumulat un bagaj important de cunoștințe atât în instituții internaționale importante ca Banca Mondială, Curtea Europeană de Justiție sau BEI, cât și în cadrul unor firme de avocatură mari, Alexandru Stănescu a optat pentru poziția de “ghid” pentru companiile inovatoare din țara noastră. În acest mod vrea să contribuie la internaționalizarea afacerilor românești.

Pe lângă multă muncă, secretul unei cariere internaționale de succes îl constituie pregătirea continuă. Alexandru Stănescu a înțeles încă din anii de facultate că un avocat trebuie să caute mereu oportunități de dezvoltare. De altfel, acest principiu este valabil pentru orice profesionist, nu doar pentru cei din domeniul juridic.

A știut din start că trebuie să-și dezvolte cunoștințele de common law, scopul său fiind acela ca, pe termen mediu, să devină un „ghid”, un „consilier” pentru companii românești inovatoare care au planuri de internaționalizare. Iar în momentul în care i-a apărut în cale posibilitatea de a aplica pentru o bursă Fulbright, nu a ezitat să-și încerce șansa. Și astfel, a fost acceptat la masterul în drept internațional al Columbia Law School din New York.

“Plecam dintr-un mediu profesional de excepție al Băncii Mondiale, unde am lucrat în politici publice și competitivitate (la un nivel macro) spre a mă îndrepta spre nevoile concrete ale companiilor (un nivel micro). Am luat cursuri de drept internațional al arbitrajului, contracte și drept societar american, dar și cursuri despre cum să ajuți ca avocat startupuri în toate fazele lor de creștere. Am dorit să activez într-o primă fază în zona arbitrajului internațional pentru că oferă trei perspective foarte valoroase. În primul rând, înțelegi foarte bine modele de business și industrii pentru clienții pentru care lucrezi; în al doilea rând, contribui la strategia de rezolvare a disputei și dezvolți capacități de negociere și de advocacy; iar în al treilea rând, ai oportunitatea să lucrezi cu avocați din varii jurisdicții ce aduc idei și modalități de a privi un caz din diferite unghiuri”, povestește Alexandru. 

Citește și
►   Un absolvent de Drept, la Banca Mondială: Tinerii noștri nu înșeală așteptările, sunt văzuți ca foarte determinați și muncitori. Avem un pic de lucrat la ‘selling skills’

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

După experiența acumulată la Banca Mondială, a intrat în echipa de arbitraj și dispute internaționale a Baker Botts Londra, ca și visiting lawyer.

Poziția de visiting lawyer oferă oportunitatea unui contract de colaborare pe termen determinat și presupune colaborarea pe spețe concrete. “Poziția presupune avantaje pentru ambele părți, dacă vreți este un tip de „schimb de experiență”. Eu aveam șansa să lucrez cu reputați juriști și experți în drept internațional și arbitraj comercial și de investiții pe cazuri, să înțeleg mai bine organizarea managerială și funcțională a unei mari case de avocatură americane la biroul cel mai important din Europa. Pentru Baker Botts e un mod de a cunoaște și de a lega relații de încredere și a atrage expertiza din jurisdicții în care nu au birouri. Se creează o legătură profesională puternică, ce continuă în timp”, explică avocatul.

Etapa profesională trăită în Londra l-a ajutat să realizeze faptul că firmele de avocatură de aici se aseamănă mai mult în modul de lucru cu cele din New York și mai puțin cu cele continentale. “Fiind un hub global de afaceri și dispute, firmele de avocatură au nevoie de experți din varii jurisdicții și sisteme de drept. Primează bineînțeles dreptul englezesc, în special în domeniul corporate, M&A, litigii și enforcement, dar în arbitraj, deep tech, oil & gas și finanțări internaționale, am văzut aplicându-se legi naționale diferite, drept internațional public și soft law. Programul în firmele de avocatură nu este un punct foarte mult discutat – City-ul londonez este „un teren de joacă” pentru avocați ambițioși din toată lumea. Nu am văzut multă blazare, ci multă dorință de afirmare. Piața ajută enorm. Mi-a plăcut mentalitatea comercială și de business development a firmelor de avocatură din Londra. Pentru că oportunitățile de noi clienți pot apărea cam de oriunde, toți avocații de la nivel junior până la counsel sunt încurajați să participe la evenimente, să preia roluri de speakeri, să participe în varii asociații de profil, unul dintre KPIs activității lor (și din ce în ce mai important, pe lângă tradiționalul „billing hours”) fiind aparițiile în media, articole scrise și roluri de leadership profesional. În același timp, am observat o eficiență „britanică” în modul de lucru combinată cu un echilibru destul de bun între viața personală și cea profesională. În rolul meu am primit multă autonomie de lucru și nu am fost micromanageriat, ceea ce m-a ajutat să cunosc mai bine mediul juridic din Londra, să particip la evenimente de profil din zona arbitrajului și să cunosc colegi de breaslă”, punctează Alexandru.

Între avocații din Londra, concurența este acerbă, dar există un anumit grad de conlucrare și respect profesional, proiecte comune academice și asociative între avocați. “Inițial acest fapt m-a surprins. Apoi am realizat că se aliniază tendințelor de business de azi: colaborare, comunitate, rețea profesională.  Dacă vreți, o transpunere a teoriei că un întreg are o valoare mai mare decât suma elementelor ce îl compun. [„the whole is greater than the sum of its parts”]. Aici mi-aș dori să dezvoltăm în România noi mentalități de colaborare care să ne ajute în dezvoltarea unor modele de avocatură prin care să putem accesa lanțurile de valoare economică europeană sau chiar globală. Vedeți Estonia, Malta, Irlanda, Polonia”, detaliază avocatul.

Munca în cadrul unei firme de avocatură atât de puternice i-a dat ocazia să se implice în proiecte importante. De exemplu, a lucrat alături de echipa de arbitraj în doua cazuri de arbitraj de investiții. Într-un caz, a apărat un stat din America Latină într-un proces bazat pe regulile de arbitraj UNCITRAL. Cazul era în domeniul fiscalității și zonelor economice libere în industria alimentară. Acest caz s-a desfășurat complet în limba spaniolă. În al doilea caz, a lucrat alături de echipă în reprezentarea unui client telecom regional într-un arbitraj ICSID împotriva unui stat din Asia Centrală.

“Într-un alt dosar, m-am ocupat de stadiul de discovery într-un arbitraj comercial cu mize mari între o întreprindere de stat din Africa și o companie americană de explorare oil&gas. De asemenea, am reprezentat un client român în luarea deciziei de încorporare pentru un business din domeniul blockchain. Am analizat varii jurisdicții europene în vederea găsirii celei mai bune soluții pentru operarea unui business într-un domeniul în care reglementările naționale sunt încă foarte fragmentate sau nu există”, mai spune Alexandru.

---

---

În perioada în care a lucrat la Londra, nu a colaborat cu firme de avocatură românești. Totuși, a avut ocazia să identifice o serie de achimbări în strategiile de business ale firmelor internaționale de avocatură. ”Ca și modalitate de business, am observat că strategia de expansiune a unor firme de avocatură americane și englezești s-a schimbat – în sensul în care preferă o colaborare strânsă cu una-doua case de avocatură din piața locală decât să deschidă mai multe birouri în zona CEE. Astfel se mențin mai flexibile la schimbările politice și economice din regiune și le oferă o marjă sporită de schimbare a strategiei în cazul în care competiția cu alți jucători globali din avocatură o cere. Prezența în directoarele relevante de avocatură internațională, prestigiul și experiența, dar și recomandările din piață ajută foarte mult în stabilirea unei colaborări între o casă internațională de avocatură și una locală”, precizează profesionistul.

În ceea ce privește piața de avocatură din România, Alexandru Stănescu este de părere că nivelul acesteia nu are cum să fie mai mare decât este economia locală.

“Economia locală încă nu premiază inovația și productivitatea, deși tot mai mult apar excepții și companii românești din industrii cu grad de valoare adaugată mare. Cred în potențialul pieței avocaturii din România – avem aptitudini și oameni (încă) bine pregătiți. Cu toate acestea, pentru a avea o piață mai ofertantă a avocaturii, economia va trebui să dezvolte campioni locali de business care să concureze regional, să devină lideri de piață regionali. Cred mult în potențialul noilor tehnologii unde avem șansa să concurăm la nivel european și internațional.  În această nouă sferă economică, avocații români pot ajuta companiile românești să se extindă. Avocații pot să aducă o contribuție importantă  prin soluții și strategii de creștere și minimizare a riscurilor sau să îi ajute în soluționarea eficientă a disputelor comerciale internaționale. De asemenea, cred că avocații români trebuie să participăm mai mult în foruri asociative europene. Dacă vreți, este un tip de diplomație economică – prezența profesioniștilor dreptului român și familiarizarea altor culturi juridice cu dreptul românesc nu pot aduce decât beneficii. Mentalitatea piețelor mici trebuie să se schimbe. Nu vom crește piața dacă păstrăm mentalitatea unei „plăcinte mici” împărțite între puțină jucători, cu o concurență bazată pe comoditizarea onorariilor orare. Asta duce la ore lungi, cu satisfacție profesională scăzută. Nu în ultimul rând, trebuie să folosim noile metode de lucru digitale, avansul tehnologic și să atragem talent în piața avocaturii din România. Văd o schimbare de lifestyle în rândul juriștilor tineri care nu mai sunt dispuși să ajungă parteneri cu orice preț. Firmele locale mari pierd talent tocmai pentru că își schimbă foarte greu cultura organizațională. Văd tot mai multă specializare și dezvoltarea firmelor boutique și a celor specializate care vor atrage cei mai buni avocați în domeniu și ideal vor avea onorarii care să reflecte valoarea adaugată pe care o creează”, nuanțează Alexandru Stănescu. 

  Noua etapă din carieră are loc în România

De aproape un an, Alexandru Stănescu a preluat rolul rol in house în cadrul unui startup foarte inovator în domeniul blockchain. Este foarte interesat de acest nou univers care creează noi ecosisteme economice, relații comerciale atipice ce nu se mai raliază unor jurisdicții specifice. ”Dreptul este în urma dezvoltărilor tehnologice în acest domeniu. Văd atât oportunități în dezvoltarea unor noi concepte juridice la nivel european și românesc, cât și potențialul utilizării unor noi forme de arbitraj în rezolvarea potențialelor dispute din blockchain.  În paralel, lucrez cu alți doi parteneri la dezvoltarea unui nou concept de soluții de servicii avocațiale, mai dinamice, cu un grad ridicat de adaptare și înțelegere a businessului clientului și cu niște profesioniști ai dreptului cu vastă experiență juridică internațională și locală”, menționează avocatul. 

Alexandru dorește să dezvolte capitolul românesc din Club Espanol del Arbitraje, o organizație internațională din sfera arbitrajului internațional, cu peste 40 de capitole pe întreg mapamondul. ”Afinitatea culturală, prezența investitorilor spanioli în România și amploarea pe care o are arbitrajul în limba spaniolă sunt trei factori ce m-au determinat alături de un grup de profesioniști de anvergură ai arbitrajului internațional de origine sau naționalitate română să avem conferință de lansare la București, în februarie. Am observat un mare interes pentru arbitraj în domeniul construcțiilor și energiei și colegi avocați foarte interesați în a ajuta la dezvoltarea arbitrajului comercial ca cea mai eficientă metodă de a rezolva dispute comerciale”, subliniază avocatul.

În paralel, a preluat rolul de director într-un startup din domeniul infrastructurii de blockchain. (GIN Platform) și are planuri mari în dezvoltarea businessului într-o zonă de pionierat într-un domeniu foarte nou și în continuă transformare. ”Rolul meu este, pe de o parte, să ofer consultanță juridică și să propun soluții legale într-o zona cvasi-nereglementată; pe de alta parte, am un rol de dezvoltare strategică cu mediul universitar, fundații și alte businessuri ce activează în domeniul crypto și blockchain”, arată specialistul.

De asemenea, a fost acceptat să devină avocat al Baroului din New York, prin urmare îl interesează să poată ajuta businessuri românești care doresc o extindere a operațiunilor în SUA. În plus, pe termen mediu este interesat de folosirea arbitrajului în dispute din zona noilor tehnologii.  În paralel, ar dori să exploreze și să dezvolte un concept nou în România: un mecanism de litigation finance (fonduri de litigii) pentru spețe comerciale.

După mulți ani în care a acumulat experiență pe plan internațional, Alexandru își petrece acum cea mai mare parte a timpului în România, unde dezvoltă MVPul (Minimum Viable Product) pentru GIN Platform, colaborează cu mai mulți avocați din piață și lucrează pentru promovarea arbitrajului ca fiind o metodă eficientă de soluționare a litigiilor prin Clubul Spaniol de Arbitraj (CEA).

“Mă interesează dezvoltarea unui nou concept de firma de avocatură, grefat pe principii de management moderne. Până la urmă, avocatura este nu doar o vocație, ci o industrie cu un model de business care poate fi semnificativ îmbunătățit folosind principii de management și strategie organizațională. Metaforic, este o firmă de avocatură de success mai bine asemănată cu o simfonie sau cu un concert de jazz Sunt influențat de ideile unui manager de excepție care a avut niște abordări foarte curajoase in privința strategiei organizaționale. Este vorba despre Koldo Saratxaga”, susține profesionistul român.

Avocatul povestește că, în timpul MBA-ului de la Universitatea Deusto – La Comercial, a studiat principiile organizaționale utilizate de Koldo Saratxaga, managerul care a adus Irizar de la o firma locală bască obscură și aproape falimentară la una dintre cele mai mari companii de construit autocare de lux din lume Și asta în doar 14 ani. “Koldo Saratxaga a creat conceptul de organizații comerciale pentru bunăstare comună (ORBICOs – Organizaciones para el Bienestar Comun). A transformat ierarhia din companie într-o rețea de echipe – „minifirme” (la un moment dat 120 de echipe autonome care aveau un țel comun, dar care erau autonome, își stabileau propriile deadlines și program de lucru). Dar evaluările erau strict bazate pe evaluarea performanței minifirmelor cu transparență totală în organizație. În opinia lui, companiile viitorului vor fi cele ce vor încapsula inovație, cunoaștere, creativitate. Pentru acest lucru, colaboratorii, asociații trebuie să fie participanți reali în succesul firmei și să se simtă motivați. În opinia lui, compania tradițională [în cazul nostru firmele de avocatura bine cunoscute cu ierarhii bine stabilite și relații formale] sunt ultima redută de „dictatură” din societățile democratice și cer urgent să fie schimbate în spații libere și de bunăstare generală. Asta vine cu precădere prin încrederea acordată și creșterea profesională a oamenilor din echipă – șefii în astfel de organizații sunt foarte stresați și obosiți pentru că vor să cedeze puterea deciziilor. Frica duce la un control exacerbat a managerilor, în loc ca aceștia să stimuleze, să faciliteze munca în echipe și creșterea oamenilor. Aceste principii aș vrea să le văd în firma de avocatură ideală. Poate că sunt un visător (deși conceptele prezentate nu sunt utopice)... Cu toate acestea mi-ar plăcea să văd o nouă față a avocaturii și avocați tineri talentați bucuroși și încrezători în viitorul lor profesional în România. Poate că modul cum vom crea noile modele de organizare profesională vor ajuta în îndeplinirea acestui deziderat”, a conchis Alexandru Stănescu.




Intră pe LadyLawyer.ro și află mai multe despre activitatea, preocupările și proiectele doamnelor avocat din cele mai importante firme de pe piața locală.