ANCOM: Regulamentul privind serviciile digitale are ca principal obiectiv prevenirea activităţilor ilegale şi dăunătoare din online
20 Martie 2025 Agerpres
Acesta instituie, printre altele, condiţiile în care furnizorii de servicii intermediare din Uniunea Europeană pot primi sesizări privind existenţa în mediul online a unor conţinuturi, bunuri sau servicii ilegale.
Regulamentul privind serviciile digitale are ca principal obiectiv prevenirea activităţilor ilegale şi dăunătoare din mediul online, urmărind siguranţa utilizatorilor, protejarea drepturilor fundamentale ale acestora şi crearea unui mediu echitabil şi deschis pentru furnizori, informează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
Acesta instituie, printre altele, condiţiile în care furnizorii de servicii intermediare din Uniunea Europeană pot primi sesizări privind existenţa în mediul online a unor conţinuturi, bunuri sau servicii ilegale.
"Conform Regulamentului privind serviciile digitale, "conţinut ilegal" înseamnă orice informaţie care, în sine sau prin raportare la o activitate, inclusiv vânzarea de produse sau furnizarea de servicii, nu este conformă cu dreptul Uniunii sau cu dreptul oricărui stat membru care este conform cu dreptul Uniunii, indiferent de obiectul sau natura exactă a dreptului respectiv. Aşadar, un conţinut este ilegal atunci când încalcă una dintre legile în vigoare din România sau din alt stat membru UE. Exemple în acest sens sunt incitarea rasistă şi xenofobă la violenţă şi ură, abuzuri asupra copiilor, conţinut terorist, încălcări ale drepturilor de autor, produse periculoase şi ilegale", se arată într-un comunicat al ANCOM transmis miercuri AGERPRES.
Acesta instituie, printre altele, condiţiile în care furnizorii de servicii intermediare din Uniunea Europeană pot primi sesizări privind existenţa în mediul online a unor conţinuturi, bunuri sau servicii ilegale.
"Conform Regulamentului privind serviciile digitale, "conţinut ilegal" înseamnă orice informaţie care, în sine sau prin raportare la o activitate, inclusiv vânzarea de produse sau furnizarea de servicii, nu este conformă cu dreptul Uniunii sau cu dreptul oricărui stat membru care este conform cu dreptul Uniunii, indiferent de obiectul sau natura exactă a dreptului respectiv. Aşadar, un conţinut este ilegal atunci când încalcă una dintre legile în vigoare din România sau din alt stat membru UE. Exemple în acest sens sunt incitarea rasistă şi xenofobă la violenţă şi ură, abuzuri asupra copiilor, conţinut terorist, încălcări ale drepturilor de autor, produse periculoase şi ilegale", se arată într-un comunicat al ANCOM transmis miercuri AGERPRES.
Potrivit sursei citate, Legea nr. 50/2024 stabileşte măsurile necesare ce trebuie implementate la nivel naţional pentru aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale, atribuţiile ANCOM, în calitate de coordonator al serviciilor digitale, precum şi cadrul legal necesar autorităţilor relevante pentru emiterea ordinelor de eliminare a conţinutului ilegal adresate furnizorilor de servicii intermediare.
Pentru eliminarea conţinutului ilegal, Regulamentul prevede trei căi de acţiune: notificarea adresată furnizorului de servicii de găzduire de către destinatarul serviciului, informarea furnizorului de platforme online de către notificatorii de încredere şi emiterea ordinului de eliminare a conţinutului ilegal de către autorităţile relevante.
Astfel, destinatarii serviciilor pot semnala furnizorilor de servicii de găzduire existenţa anumitor informaţii pe care le consideră conţinut ilegal, în cadrul serviciilor oferite de aceştia, iar furnizorii au obligaţia de a institui mecanisme prin care să preia aceste sesizări. "Mecanismele respective trebuie să fie uşor de accesat şi de utilizat şi să permită transmiterea notificărilor exclusiv prin mijloace electronice. Pentru a putea fi procesată, notificarea transmisă de destinatarul serviciului furnizorului de găzduire trebuie să includă: o explicaţie suficient de justificată a motivelor pentru care susţine că informaţiile în cauză constituie conţinut ilegal, o indicaţie a localizării electronice exacte a informaţiilor respective (de exemplu URL-ul sau, dacă este necesar, informaţii suplimentare care să permită identificarea conţinutului ilegal, adaptate în funcţie de tipul de conţinut şi de tipul specific de serviciu de găzduire), numele şi adresa de e-mail a destinatarului care face notificarea, cu anumite excepţii, precum şi o declaraţie care să confirme că persoana care transmite notificarea are cu bună-credinţă convingerea că informaţiile şi susţinerile cuprinse în notificare sunt exacte şi complete", precizează specialiştii ANCOM.
În ceea ce priveşte informarea furnizorului de platforme online de către notificatorii de încredere, ANCOM precizează că notificator de încredere poate fi orice entitate care demonstrează că are cunoştinţe de specialitate şi competenţe specifice în detectarea, identificarea şi notificarea conţinutului ilegal, este independent de orice furnizori de platforme online şi îşi desfăşoară activităţile de aşa manieră încât să transmită notificări cu diligenţă, acurateţe şi obiectivitate. ANCOM acordă statutul de notificator de încredere la cerere, conform unei proceduri, oricărei entităţi, dacă îndeplineşte cumulativ aceste condiţii.
"Conform Regulamentului privind serviciile digitale, furnizorii de platforme online care nu sunt microîntreprinderi şi întreprinderi mici trebuie să ia măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru a se asigura că notificările transmise de notificatorii de încredere cu privire la conţinutul ilegal sunt tratate cu prioritate", se arată în comunicat.
Nu în ultimul rând, conform Legii nr. 50/2024, autorităţile relevante sunt instituţiile sau autorităţile publice ce deţin atribuţii cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate. Potrivit legii, autorităţile relevante au obligaţia de a se pronunţa cu privire la conţinutul ilegal existent în mediul online.
"Conform Regulamentului privind serviciile digitale şi Legii nr. 50/2024, autorităţile relevante pot dispune, prin ordin, ca furnizorii de servicii intermediare să acţioneze împotriva unuia sau mai multor elemente de conţinut ilegal, să furnizeze anumite informaţii cu privire la unul sau mai mulţi destinatari individuali ai serviciului sau să restabilească conţinutul, în cazul în care acesta a fost eliminat fiind considerat în mod eronat ilegal de către un furnizor. Ordinele pot fi emise şi de către autorităţile judiciare în cadrul acţiunilor, activităţilor ori procedurilor desfăşurate de acestea potrivit competenţelor legale conferite", precizează Autoritatea.
În calitatea sa de coordonator al serviciilor digitale în România, ANCOM nu joacă niciun rol în moderarea conţinutului, nu acţionează ca organism de apel împotriva deciziilor furnizorilor de servicii intermediare în legătură cu conţinutul ilegal şi nu acţionează ca autoritate extrajudiciară în litigiile dintre diferite părţi sau diferiţi utilizatori cu privire la conţinutul ilegal.
De asemenea, ANCOM se poate pronunţa cu privire la un conţinut ilegal doar în acele situaţii în care Autoritatea este desemnată, prin normele legale în vigoare, în mod expres, ca autoritate relevantă (de exemplu, ANCOM are rolul de autoritate de supraveghere şi control în ceea ce priveşte punerea pe piaţă a echipamentelor radio sau în ceea ce priveşte compatibilitatea electromagnetică).
Pentru a veni în sprijinul celor interesaţi, Autoritatea a detaliat, într-un limbaj accesibil, toate informaţiile relevante pentru aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale în România în cadrul unei secţiuni dedicate pe InfoCentru ANCOM. În această pagină sunt explicate prevederile actului legislativ european şi obligaţiile furnizorilor de servicii intermediare. Totodată, ANCOM a descris paşii pe care utilizatorii trebuie să îi parcurgă pentru a raporta conţinutul ilegal, restricţiile referitoare la conţinut, precum şi drepturile utilizatorilor.
InfoCentru ANCOM pune la dispoziţia utilizatorilor informatii utile despre serviciile de comunicaţii electronice (telefonie, internet şi televiziune), serviciile poştale şi serviciile digitale, pentru a-i sprijini în alegerea şi folosirea acestor servicii. Informaţiile se referă în principal la încheierea contractelor, modalitatea de tarifare, calitatea serviciilor, deblocarea terminalelor sau serviciul de roaming. În plus, utilizatorii pot găsi aici ghiduri dedicate, pe teme precum fraudele prin telefon sau serviciile de acces la internet.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 3078 / 21795 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
NNDKP a asistat grupul PPC în procesul de negociere pentru încheierea noilor contracte colective de muncă | Roxana Abrașu (Partener) și Daniel Stăncescu (Managing Associate), în prim plan
RTPR asistă Silcotub la achiziția Artrom Steel Tubes. Echipa, coordonată de Mihai Ristici (Partener) și Vlad Stamatescu (Counsel)
Florian Nițu (PNSA), singurul avocat din România aflat în cursa pentru titlul „CEE Partner of the Year” la ”Legal 500 Central and Eastern Europe Awards 2026” - nu doar într-un an mai bun, ci după două decenii de consecvență în excelență: „Avocatul a devenit, în fapt, un ‘integrator’ în proiectele complexe, responsabil de alinierea componentelor juridice, comerciale și operaționale ale unei tranzacții. Clientul este azi un partener strategic, sofisticat și continuu implicat în gestionarea serviciului avocațial”
Mandatele sofisticate, în care soluțiile juridice trebuie dublate de înțelegerea mecanismelor economice, confirmă forța practicii de Insolvență & Restructurare a ZRVP, evidențiată în Tier 1 de Legal 500 | Alexandru Iorgulescu (Partener): ”Pot spune că specific practicii noastre sunt mandatele complexe ce reclamă soluții inovatoare, unde lucrăm adesea pe drumuri ‘neumblate’ și în care problemele de dreptul insolvenței se întrepătrund cu cele civile, societare, administrativ-fiscale”
NNDKP a asistat Grupul Saica în legătură cu achiziția Grupului Thimm. Echipa, cordonată de Gabriela Cacerea (Partener)
18 firme de avocatură și 22 de avocați din România, pe lista scurtă pentru Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2026. Avocați de la Filip & Company, CMS, RTPR, NNDKP, TZA, Bondoc & Asociații și Schoenherr intră în competiție pentru premii regionale, iar Florian Nițu (PNSA) este nominalizat la titlul de ”CEE Partner of the Year”. Doi legal manageri concurează la titlul de ”In-house Lawyer of the Year” în CEE
Ritm alert, tranzacții de referință și expertiză recunoscută | Practica de Energie & Resurse Naturale a RTPR, Tier 1 în Legal 500, gestionează integrat mandate care combină M&A, finanțări verzi, autorizare și reglementare, oferind clienților internaționali și locali suport în proiecte cu miză ridicată. De vorbă cu partenerul Bogdan Cordoș despre tendințele anului 2026, interesul investitorilor și mandatele relevante
ZRVP organizează în data de 11 iunie 2026 dezbaterea „Contractul de antrepriză: de la FIDIC la HG 1 ̸ 2018 – evoluție, adaptare sau compromis?”
League Tables of Legal Advisors → Cum au văzut analiștii Mergermarket piața de M&A și activitatea firmelor de avocați în primul trimestru din 2026 | Numărul tranzacțiilor a scăzut, dar valoarea cumulată are un avans de 20%. Clifford Chance, DLA Piper și CMS se remarcă la nivel global și în Europa. O activitate mai puțin intensă în CEE, cu România printre cele mai active piețe din regiune
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a Junior Associate | Dispute Resolution
Țuca Zbârcea & Asociații, desemnată ”Firma anului în România” la Chambers Europe Awards 2026 | Schoenherr câștigă în Europa de Sud-Est, Kinstellar în CEE, iar Mannheimer Swartling primește distincția la nivel european. Deloitte Legal, premiată ca ”Outstanding Law Firm”
Bucharest Arbitration Days 2026: Probele în arbitrajul internațional: principii și practici în evoluție
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





