
ANCOM: Regulamentul privind serviciile digitale are ca principal obiectiv prevenirea activităţilor ilegale şi dăunătoare din online
20 Martie 2025
AgerpresAcesta instituie, printre altele, condiţiile în care furnizorii de servicii intermediare din Uniunea Europeană pot primi sesizări privind existenţa în mediul online a unor conţinuturi, bunuri sau servicii ilegale.
Regulamentul privind serviciile digitale are ca principal obiectiv prevenirea activităţilor ilegale şi dăunătoare din mediul online, urmărind siguranţa utilizatorilor, protejarea drepturilor fundamentale ale acestora şi crearea unui mediu echitabil şi deschis pentru furnizori, informează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
Acesta instituie, printre altele, condiţiile în care furnizorii de servicii intermediare din Uniunea Europeană pot primi sesizări privind existenţa în mediul online a unor conţinuturi, bunuri sau servicii ilegale.
"Conform Regulamentului privind serviciile digitale, "conţinut ilegal" înseamnă orice informaţie care, în sine sau prin raportare la o activitate, inclusiv vânzarea de produse sau furnizarea de servicii, nu este conformă cu dreptul Uniunii sau cu dreptul oricărui stat membru care este conform cu dreptul Uniunii, indiferent de obiectul sau natura exactă a dreptului respectiv. Aşadar, un conţinut este ilegal atunci când încalcă una dintre legile în vigoare din România sau din alt stat membru UE. Exemple în acest sens sunt incitarea rasistă şi xenofobă la violenţă şi ură, abuzuri asupra copiilor, conţinut terorist, încălcări ale drepturilor de autor, produse periculoase şi ilegale", se arată într-un comunicat al ANCOM transmis miercuri AGERPRES.
Acesta instituie, printre altele, condiţiile în care furnizorii de servicii intermediare din Uniunea Europeană pot primi sesizări privind existenţa în mediul online a unor conţinuturi, bunuri sau servicii ilegale.
"Conform Regulamentului privind serviciile digitale, "conţinut ilegal" înseamnă orice informaţie care, în sine sau prin raportare la o activitate, inclusiv vânzarea de produse sau furnizarea de servicii, nu este conformă cu dreptul Uniunii sau cu dreptul oricărui stat membru care este conform cu dreptul Uniunii, indiferent de obiectul sau natura exactă a dreptului respectiv. Aşadar, un conţinut este ilegal atunci când încalcă una dintre legile în vigoare din România sau din alt stat membru UE. Exemple în acest sens sunt incitarea rasistă şi xenofobă la violenţă şi ură, abuzuri asupra copiilor, conţinut terorist, încălcări ale drepturilor de autor, produse periculoase şi ilegale", se arată într-un comunicat al ANCOM transmis miercuri AGERPRES.
Potrivit sursei citate, Legea nr. 50/2024 stabileşte măsurile necesare ce trebuie implementate la nivel naţional pentru aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale, atribuţiile ANCOM, în calitate de coordonator al serviciilor digitale, precum şi cadrul legal necesar autorităţilor relevante pentru emiterea ordinelor de eliminare a conţinutului ilegal adresate furnizorilor de servicii intermediare.
Pentru eliminarea conţinutului ilegal, Regulamentul prevede trei căi de acţiune: notificarea adresată furnizorului de servicii de găzduire de către destinatarul serviciului, informarea furnizorului de platforme online de către notificatorii de încredere şi emiterea ordinului de eliminare a conţinutului ilegal de către autorităţile relevante.
Astfel, destinatarii serviciilor pot semnala furnizorilor de servicii de găzduire existenţa anumitor informaţii pe care le consideră conţinut ilegal, în cadrul serviciilor oferite de aceştia, iar furnizorii au obligaţia de a institui mecanisme prin care să preia aceste sesizări. "Mecanismele respective trebuie să fie uşor de accesat şi de utilizat şi să permită transmiterea notificărilor exclusiv prin mijloace electronice. Pentru a putea fi procesată, notificarea transmisă de destinatarul serviciului furnizorului de găzduire trebuie să includă: o explicaţie suficient de justificată a motivelor pentru care susţine că informaţiile în cauză constituie conţinut ilegal, o indicaţie a localizării electronice exacte a informaţiilor respective (de exemplu URL-ul sau, dacă este necesar, informaţii suplimentare care să permită identificarea conţinutului ilegal, adaptate în funcţie de tipul de conţinut şi de tipul specific de serviciu de găzduire), numele şi adresa de e-mail a destinatarului care face notificarea, cu anumite excepţii, precum şi o declaraţie care să confirme că persoana care transmite notificarea are cu bună-credinţă convingerea că informaţiile şi susţinerile cuprinse în notificare sunt exacte şi complete", precizează specialiştii ANCOM.
În ceea ce priveşte informarea furnizorului de platforme online de către notificatorii de încredere, ANCOM precizează că notificator de încredere poate fi orice entitate care demonstrează că are cunoştinţe de specialitate şi competenţe specifice în detectarea, identificarea şi notificarea conţinutului ilegal, este independent de orice furnizori de platforme online şi îşi desfăşoară activităţile de aşa manieră încât să transmită notificări cu diligenţă, acurateţe şi obiectivitate. ANCOM acordă statutul de notificator de încredere la cerere, conform unei proceduri, oricărei entităţi, dacă îndeplineşte cumulativ aceste condiţii.
"Conform Regulamentului privind serviciile digitale, furnizorii de platforme online care nu sunt microîntreprinderi şi întreprinderi mici trebuie să ia măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru a se asigura că notificările transmise de notificatorii de încredere cu privire la conţinutul ilegal sunt tratate cu prioritate", se arată în comunicat.
Nu în ultimul rând, conform Legii nr. 50/2024, autorităţile relevante sunt instituţiile sau autorităţile publice ce deţin atribuţii cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate. Potrivit legii, autorităţile relevante au obligaţia de a se pronunţa cu privire la conţinutul ilegal existent în mediul online.
"Conform Regulamentului privind serviciile digitale şi Legii nr. 50/2024, autorităţile relevante pot dispune, prin ordin, ca furnizorii de servicii intermediare să acţioneze împotriva unuia sau mai multor elemente de conţinut ilegal, să furnizeze anumite informaţii cu privire la unul sau mai mulţi destinatari individuali ai serviciului sau să restabilească conţinutul, în cazul în care acesta a fost eliminat fiind considerat în mod eronat ilegal de către un furnizor. Ordinele pot fi emise şi de către autorităţile judiciare în cadrul acţiunilor, activităţilor ori procedurilor desfăşurate de acestea potrivit competenţelor legale conferite", precizează Autoritatea.
În calitatea sa de coordonator al serviciilor digitale în România, ANCOM nu joacă niciun rol în moderarea conţinutului, nu acţionează ca organism de apel împotriva deciziilor furnizorilor de servicii intermediare în legătură cu conţinutul ilegal şi nu acţionează ca autoritate extrajudiciară în litigiile dintre diferite părţi sau diferiţi utilizatori cu privire la conţinutul ilegal.
De asemenea, ANCOM se poate pronunţa cu privire la un conţinut ilegal doar în acele situaţii în care Autoritatea este desemnată, prin normele legale în vigoare, în mod expres, ca autoritate relevantă (de exemplu, ANCOM are rolul de autoritate de supraveghere şi control în ceea ce priveşte punerea pe piaţă a echipamentelor radio sau în ceea ce priveşte compatibilitatea electromagnetică).
Pentru a veni în sprijinul celor interesaţi, Autoritatea a detaliat, într-un limbaj accesibil, toate informaţiile relevante pentru aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale în România în cadrul unei secţiuni dedicate pe InfoCentru ANCOM. În această pagină sunt explicate prevederile actului legislativ european şi obligaţiile furnizorilor de servicii intermediare. Totodată, ANCOM a descris paşii pe care utilizatorii trebuie să îi parcurgă pentru a raporta conţinutul ilegal, restricţiile referitoare la conţinut, precum şi drepturile utilizatorilor.
InfoCentru ANCOM pune la dispoziţia utilizatorilor informatii utile despre serviciile de comunicaţii electronice (telefonie, internet şi televiziune), serviciile poştale şi serviciile digitale, pentru a-i sprijini în alegerea şi folosirea acestor servicii. Informaţiile se referă în principal la încheierea contractelor, modalitatea de tarifare, calitatea serviciilor, deblocarea terminalelor sau serviciul de roaming. În plus, utilizatorii pot găsi aici ghiduri dedicate, pe teme precum fraudele prin telefon sau serviciile de acces la internet.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 1088 / 19805 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
D&B David şi Baias anunță promovări în echipă începând din 1 septembrie: Georgiana Bălan devine Counsel, alți trei avocați urcă pe poziția de Managing Associate
Taylor Wessing și Freshfields, în tranzacția prin care Continental își vinde divizia ContiTech OESL către fondul de investții Regent. Avocați din România, în tranzacție
Drumul spre performanță: experiențe și lecții din anii de Drept | De la emoțiile admiterii, la medii de 10 și trofee în competiții juridice: povestea lui Cristian-Mircea Rădulescu, studentul care a înțeles că disciplina, perseverența și logica sunt ingredientele esențiale pentru succes într-o facultate unde competiția este intensă: „Dreptul nu îți oferă doar cunoștințe, ci te modelează ca om”
Lexology Energy Rankings 2025 | Cine sunt avocații români care s-au remarcat într-o practică devenită, în ultimii ani, un adevărat laborator de inovație juridică: ZRVP, CMS, TZA și NNDKP au o amprentă bine conturată în Oil & Gas. NNDKP strălucește și în Power & Electricity, unde se remarcă și Kinstellar, dar și în Renewables
ANALIZĂ | Gabriel Resources a deschis o procedură de anulare a hotărârii ICSID prin care Tribunalul arbitral a respins cererea de peste 3 mld. USD privind controversatul proiect minier de la Roșia Montană, iar România a răspuns cu un Contramemoriu care demontează acuzațiile și atacă frontal strategia reclamanților. Dacă statul ar pierde, impactul ar fi devastator pentru finanțele publice și ar compromite rezultatele măsurilor pe care guvernul Bolojan încearcă să le implementeze
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Ana-Maria Baciu, avocatul din România cu cele mai multe nominalizări la gala Legal 500 CEE Awards 2025: Intellectual Property Lawyer of the Year, Romania Lawyer of the Year și CEE Partner of the Year. Astfel de validări contribuie nu doar la consolidarea brandului său personal, ci și la repoziționarea avocaturii de business din România ca un partener credibil, capabil să ofere consultanță sofisticată clienților internaționali
Filip & Company a asistat statul român prin Ministerul Finanțelor în contractarea unor plasamente private sub forma de împrumuturi în valoare de peste 2 miliarde de euro | Echipa, coordonată de Alexandra Manciulea (partener)
Ce case de avocatură se bat pentru titlul de Law Firm of the Year în România la gala Benchmark Litigation Europe Awards 2025 | Sorina Olaru, Octavian Popescu, Dan Cristea și Cosmin Vasile, printre avocații aflați pe lista scurtă pentru titlul de titlul de Litigator of the Year. Emil Bivolaru (partener NNDKP), nominalizat și la categoria Central & Eastern Europe Litigator of the Year
Finanțele caută avocați pentru litigii arbitrale investiționale internaționale judecate potrivit regulilor de arbitraj UNCITRAL și ICSID | Acorduri-cadru de reprezentare juridică a României semnate, pentru 4 ani, cu cel mult 4 firme pentru fiecare lot
LegiTeam: Lawyer - Dispute Resolution and Employment | GNP Guia Naghi and Partners
ITR EMEA Tax Awards 2025 | Băncilă Diaconu și Asociații, Popescu & Asociații, CMS și Schoenherr concurează pentru titlul ”Firma anului în România în domeniul taxelor”. Popescu & Asociații are două nominalizări în jurisdicția locală și este, alături de NNDKP, pe lista scurtă pentru distincția ”Firma anului în dispute fiscale”. TZA, printre finaliste în competitia pentru ”Transfer Pricing Firm of the Year”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...