Bruxelles-ul vrea să relanseze securitizarea, una dintre cauzele crizei financiare din 2007

Comisia Europeană a propus, marți, revizuirea reglementărilor europene pentru promovarea securitizării activelor financiare, un mecanism care constă în includerea lor în pachete de împrumuturi, ipoteci sau alte produse și vânzarea lor ulterioară către investitori, acest mecanism fiind considerat una dintre cauzele crizei financiare din 2007, informează EFE.

Concret, Bruxelles-ul dorește să 'elimine barierele nejustificate în calea emiterii și investițiilor' în aceste produse și să simplifice cadrul de reglementare pentru a facilita utilizarea de către instituțiile financiare a acestei metode de diversificare a riscului din bilanțurile lor și, astfel, să elibereze capital care le va permite să acorde mai multe împrumuturi gospodăriilor și întreprinderilor.

În acest scop, Comisia propune reducerea cerințelor de capital pentru bănci din cauza expunerii lor la securitizări cu risc mai scăzut, relaxarea unora dintre controalele pe care investitorii trebuie să le respecte și reducerea cerințelor de raportare, printre alte măsuri care vor trebui aprobate de Parlamentul European și de statele membre.

'Propunerile de astăzi vor contribui la revigorarea pieței securitizărilor din UE prin simplificarea și consolidarea cadrului nostru de reglementare și prudențial, menținând în același timp garanții solide pentru a asigura stabilitatea financiară. Această revizuire poate contribui la aprofundarea piețelor noastre de capital și la finanțarea priorităților strategice ale UE, în conformitate cu obiectivele uniunii economiilor și investițiilor', a declarat comisarul pentru servicii financiare și pentru uniunea economiilor și a investițiilor, Maria Luis Albuquerque.

Securitizarea a devenit un subiect de prima pagină în 2007, când criza creditelor ipotecare subprime, care fuseseră ambalate în titluri de valoare, care ulterior au fost evaluate ca fiind cu risc scăzut, i-a împins pe investitori să vândă în masă, suferind pierderi uriașe și răspândind panica în alte părți ale pieței.

Experiența a determinat autoritățile din întreaga lume să înăsprească regulile privind produsele financiare și, deși securitizările nu au fost singurul declanșator al crizei, utilizarea lor a scăzut și nu și-a revenit de atunci. În UE, această piață a reprezentat 1,6 trilioane de euro în 2023, conform datelor Comisiei Europene, care subliniază că acesta este un volum mult mai mic în raport cu PIB-ul decât în Statele Unite sau Regatul Unit.

Majoritatea regulilor adoptate în ultimii ani în UE pentru această activitate, cea mai recentă în 2019, s-au concentrat pe protecția investitorilor, transparență și stabilitate financiară. După ce le-a revizuit, Bruxelles-ul consideră că există măsuri care restricționează în mod nejustificat această activitate.

Pentru a aborda aceste probleme, Comisia propune, pe de o parte, reducerea cerințelor de capital pe care băncile vor fi obligate să le îndeplinească pentru expunerea la securitizări considerate cu risc mai mic, în special pentru tranșele 'senior', care sunt cele mai sigure pentru investitori, precum și o mai bună ajustare a calculului acestor cerințe la tipul de securitizare.

Bruxelles-ul speră că acest lucru va 'reduce cerințele de capital pentru expunerile cu risc mai mic, robuste și rezistente, prevenind în același timp subcapitalizarea expunerilor bancare cu risc mai mare'. Acest fapt ar permite băncilor să diversifice riscurile și să aibă mai multe fonduri disponibile pentru a acorda împrumuturi economiei, deși Bruxelles-ul nu a furnizat o estimare a capitalului care ar putea fi eliberat, iar surse din UE recunosc că modul în care băncile utilizează această marjă depinde de ele.

Pe de altă parte, Comisia propune o relaxare a cerințelor de due diligence și o mai bună adaptare a controalelor la riscul specific al fiecărei securitizări, în special atunci când entitățile responsabile au sediul în UE, precum și o reducere a cerințelor de raportare, în unele cazuri cu până la 35%. De asemenea, propune extinderea utilizării etichetei STS europene, care distinge securitizările transparente și standardizate, pentru a permite punerea în comun a împrumuturilor către IMM-uri (aceasta va fi acordată atunci când 70% din activele subiacente sunt acest tip de credit, față de cerința actuală de 100%), precum și facilitarea participării asiguratorilor la securitizări sintetice.