CJUE confirmă amenda de 2,4 miliarde euro impusă Google de CE pentru abuz de poziţie dominantă

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat marţi amenda de 2,4 miliarde de euro aplicată Google pentru că a abuzat de poziţia sa dominantă prin favorizarea propriului serviciu de comparare a produselor, şi a respins recursul formulat de Google şi de Alphabet, se arată într-un comunicat de presă al CJUE.

În anul 2017, Comisia Europeană (CE) a aplicat Google o amendă de aproximativ 2,4 miliarde de euro pentru că a abuzat de poziţia sa dominantă pe mai multe pieţe naţionale ale căutării pe internet, favorizând propriul serviciu de comparare a produselor în raport cu cel al concurenţilor săi. Întrucât Tribunalul a confirmat în esenţă această decizie şi a menţinut această amendă, Google şi Alphabet au introdus un recurs în faţa Curţii, care îl respinge şi confirmă astfel hotărârea Tribunalului.

Prin decizia din 27 iunie 2017, Comisia a constatat că, în 13 ţări din Spaţiul Economic European (SEE), Google a privilegiat, pe pagina sa de rezultate de căutare generală, rezultatele propriului serviciu de comparare a produselor în raport cu cele ale serviciilor concurente de comparare a produselor.

Astfel, Google a prezentat rezultatele căutării serviciului său de comparare a produselor pe prima poziţie şi le-a pus în valoare în "casete", însoţindu-le de informaţii vizuale şi textuale atractive. În schimb, rezultatele căutării serviciilor concurente de comparare a produselor nu apăreau decât ca simple rezultate generice (prezentate sub formă de linkuri albastre) şi, prin urmare, erau, contrar rezultatelor serviciului de comparare a produselor al Google, susceptibile să fie retrogradate de algoritmi de ajustare în paginile de rezultate generale ale Google.

Comisia a concluzionat că Google a abuzat de poziţia sa dominantă pe piaţa serviciilor de căutare generală pe internet, precum şi pe piaţa serviciilor de căutare specializată de produse şi i-a aplicat o amendă de 2,424 miliarde de euro, din care Alphabet, în calitate de asociat unic al Google, a fost obligată să suporte în solidar cuantumul de 523.518.000 euro.

Google şi Alphabet au contestat decizia Comisiei în faţa Tribunalului Uniunii Europene. Prin Hotărârea din 10 noiembrie 20213, Tribunalul a respins în esenţă acţiunea şi, în special, a confirmat amenda. În schimb, Tribunalul a considerat că nu s-a stabilit că practica societăţii Google a avut efecte anticoncurenţiale, fie şi numai potenţiale, pe piaţa serviciilor de căutare generală. Prin urmare, Tribunalul a anulat decizia Comisiei în măsura în care aceasta a constatat o încălcare a interdicţiei abuzului de poziţie dominantă şi în ceea ce priveşte respectiva piaţă.

În aceste condiţii, Google şi Alphabet au formulat recurs în faţa Curţii, prin care solicită anularea hotărârii Tribunalului în măsura în care prin aceasta le-a fost respinsă acţiunea şi anularea deciziei Comisiei. Prin hotărârea pronunţată marţi, Curtea respinge recursul şi confirmă astfel hotărârea Tribunalului.

Curtea aminteşte că dreptul Uniunii nu incriminează existenţa însăşi a unei poziţii dominante, ci numai exploatarea abuzivă a acesteia. În special, sunt interzise comportamentele întreprinderilor aflate în poziţie dominantă care restrâng concurenţa bazată pe merite şi sunt astfel susceptibile să cauzeze un prejudiciu întreprinderilor individuale şi consumatorilor.

Aceste comportamente le includ pe cele care împiedică, prin alte mijloace decât concurenţa bazată pe merite, menţinerea sau dezvoltarea concurenţei pe o piaţă pe care gradul de concurenţă este deja redus, tocmai din cauza prezenţei uneia sau mai multor întreprinderi aflate în poziţie dominantă.

Curtea precizează că nu se poate considera, desigur, la modul general, că o întreprindere dominantă care aplică produselor sau serviciilor sale un tratament mai favorabil decât cel pe care îl acordă concurenţilor săi adoptă, independent de împrejurările cauzei, un comportament care se îndepărtează de concurenţa bazată pe merite.

Aceasta constată însă că, în speţă, Tribunalul a stabilit că, având în vedere caracteristicile pieţei şi circumstanţele specifice ale cauzei, comportamentul Google era discriminatoriu şi nu corespundea concurenţei bazate pe merite.