Comisia Europeană vrea să sporească competitivitatea şi rezilienţa UE şi pentru a menţine finanţe publice solide

În cadrul pachetului de primăvară al semestrului european 2024, Comisia Europeană a oferit miercuri statelor membre orientări de politică pentru a construi o economie solidă şi adaptată exigenţelor viitorului, care să asigure competitivitatea, rezilienţa şi prosperitatea pe termen lung pentru toţi, menţinând în acelaşi timp finanţe publice solide, în contextul unui mediu geopolitic dificil, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

UE este hotărâtă să ia măsuri suplimentare pentru a-şi consolida competitivitatea pe termen lung, prosperitatea şi poziţia de lider pe scena mondială, precum şi autonomia strategică deschisă. Deşi UE şi statele sale membre se bazează pe atuuri puternice, există încă anumite provocări structurale care îi afectează competitivitatea. UE va continua să caute soluţii la aceste provocări, urmărind o creştere mai mare a productivităţii, o sporire a investiţiilor şi reducerea deficitului de forţă de muncă şi de competenţe.

Pentru aceasta, este necesară o abordare integrată în toate domeniile de politică: stabilitatea macroeconomică, promovarea durabilităţii mediului, a productivităţii şi a echităţii. Semestrul european oferă această coordonare a politicilor, inclusiv punerea în aplicare atât a NextGenerationEU, care are drept element central Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), cât şi a programelor politicii de coeziune. Ciclul semestrului european oferă, de asemenea, rapoarte actualizate cu privire la progresele înregistrate în direcţia îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă şi identifică priorităţile de investiţii pentru viitoarea evaluare la jumătatea perioadei a politicii de coeziune.

Semestrul european a jucat un rol esenţial în sprijinirea unor răspunsuri puternice şi coordonate în materie de politică economică în ultimii cinci ani, când UE s-a confruntat cu o serie de provocări extraordinare. UE a demonstrat un grad ridicat de rezilienţă economică şi socială în faţa şocurilor majore: pandemia de COVID-19, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, creşterea preţurilor la energie şi creşterile bruşte ale inflaţiei provocate de conflict.

Privind în perspectivă, previziunile economice din primăvara anului 2024 estimează o creştere a PIB-ului în 2024 de 1% în UE şi de 0,8% în zona euro, pe fondul unei pieţe puternice a forţei de muncă şi al unui consum privat dinamic. În 2025, se preconizează că avansul va continua să se accelereze, ajungând la 1,6% în UE şi la 1,4% în zona euro. Între timp, se estimează că inflaţia va scădea de la 6,4% în 2023, la 2,2% în 2025.

Rapoartele de ţară din 2024 analizează evoluţiile economice, sociale şi în materie de ocupare a forţei de muncă din fiecare stat membru şi fac un bilanţ al implementării planurilor de redresare şi rezilienţă (PRR) şi a programelor politicii de coeziune. Rapoartele identifică, de asemenea, principalele provocări, cu un accent deosebit pe competitivitate, precum şi reformele şi investiţiile prioritare. Pe baza acestei analize, Comisia propune recomandări specifice fiecărei ţări pentru a oferi orientări statelor membre cu privire la modul de abordare a principalelor provocări care nu sunt abordate decât parţial sau deloc în planurile de redresare şi rezilienţă ale statelor membre.

După cum se arată în rapoartele de ţară din acest an, NextGenerationEU şi alte programe de finanţare ale UE au sprijinit redresarea UE către un viitor mai verde, mai digital, mai echitabil şi mai rezilient prin crearea de locuri de muncă şi prin îmbunătăţirea competitivităţii, a stabilităţii macroeconomice şi a coeziunii teritoriale şi sociale.

Până în prezent, Comisia a plătit statelor membre peste 240 de miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi din MRR pentru implementarea cu succes a principalelor reforme şi investiţii. De asemenea, de la începutul pandemiei de COVID-19, s-au plătit peste 252 de miliarde de euro din fondurile politicii de coeziune.

Majoritatea statelor membre continuă să înregistreze progrese satisfăcătoare în ceea ce priveşte implementarea planurilor lor de redresare şi rezilienţă şi a programelor politicii de coeziune. Cu toate acestea, unele state membre trebuie să abordeze urgent întârzierile şi provocările structurale emergente, pentru a asigura implementarea în timp util a investiţiilor şi a reformelor incluse în planul lor de redresare şi rezilienţă. Acest ciclu al semestrului european oferă, de asemenea, orientări statelor membre în vederea viitoarei evaluări la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune.

Pachetul de primăvară invită statele membre să ia măsuri de politică pentru a promova competitivitatea şi a creşte productivitatea. În acest scop, în recomandările specifice fiecărei ţări, statele membre sunt invitate: să asigure un mediu de afaceri favorabil competitivităţii, valorificând pe deplin oportunităţile generate de piaţa unică, în special pentru IMM-uri, să îmbunătăţească rezultatele în materie de educaţie şi să sprijine dezvoltarea competenţelor, prin educaţie şi formare de înaltă calitate, bazate pe programe de învăţământ modernizate, întrucât reducerea deficitului de forţă de muncă şi de competenţe este esenţială pentru a asigura prosperitatea UE.

De asemenea, statele membre sunt invitate să faciliteze accesul la finanţare prin îmbunătăţirea alocării economiilor şi a finanţării de capital şi prin facilitarea pieţelor de capital şi a formelor alternative de finanţare, în special pentru IMM-uri; să pună în aplicare reforme ambiţioase pentru a construi ecosisteme integrate de cercetare şi inovare, punând accentul, de exemplu, pe colaborarea dintre ştiinţă şi întreprinderi şi pe transferurile de cunoştinţe şi să accelereze tranziţia verde şi digitală, sporind autonomia, rezilienţa şi competitivitatea industriei "zero net" a UE, reducând deficitul de forţă de muncă şi de competenţe, stimulând investiţiile publice în infrastructura şi competenţele digitale şi eliminând barierele de reglementare din calea digitalizării.

Pandemia de COVID-19, creşterea preţurilor la energie şi răspunsul politic necesar au contribuit la o creştere substanţială a datoriei publice în mai multe state membre în ultimii ani. Politicile bugetare ar trebui să plaseze datoria pe o traiectorie descendentă sau să o menţină la niveluri prudente, menţinând în acelaşi timp investiţiile.

Noul cadru de guvernanţă economică transformă 2024 într-un an de tranziţie pentru coordonarea politicilor bugetare în UE. Orientările şi deciziile în materie de politică bugetară din noul cadru cuprins în pachetul de primăvară vizează consolidarea sustenabilităţii datoriei statelor membre şi promovarea unei creşteri durabile şi favorabile incluziunii în toate statele membre.

În temeiul noilor norme, statele membre vor pregăti planuri pe termen mediu în care îşi vor stabili traiectoriile de cheltuieli şi reformele şi investiţiile prioritare. Recomandările incluse în pachetul de primăvară oferă o bază solidă pentru angajamentele în materie de reformă şi de investiţii pe care statele membre trebuie să le stabilească în aceste planuri.

Recomandările specifice fiecărei ţări prevăd că statele membre ar trebui să aplice politici bugetare prudente, asigurându-se că majorarea cheltuielilor nete în 2025 şi ulterior este în concordanţă cu cerinţele de ajustare bugetară din noul cadru de guvernanţă.

Concret, aceasta înseamnă că statele membre cu o datorie publică de peste 60% din PIB sau cu un deficit de peste 3% din PIB ar trebui să se asigure că creşterea cheltuielilor nete este limitată la o rată care plasează ponderea datoriei publice în PIB pe o traiectorie descendentă plauzibilă pe termen mediu, aducând în acelaşi timp deficitul public sub 3% din PIB şi menţinându-l sub această valoare de referinţă pe termen mediu.

În temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia a pregătit un raport pentru 12 state membre în vederea evaluării respectării de către acestea a criteriului deficitului prevăzut în tratat: Belgia, Cehia, Estonia, Spania, Franţa, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia şi Finlanda. În această evaluare, Comisia ia în considerare factorii relevanţi prezentaţi de statele membre în cazul în care ponderea datoriei publice în PIB este sub 60% din PIB sau deficitul acestora este evaluat ca fiind "apropiat" de valoarea de referinţă de 3% şi "temporar".

În lumina evaluării cuprinse în raport, deschiderea unei proceduri de deficit excesiv bazată pe deficit este justificată pentru şapte state membre: Belgia, Franţa, Italia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia.

Raportul întocmit în temeiul articolului 126 alineatul (3) este doar primul pas către deschiderea procedurilor aplicabile deficitelor excesive. În lumina acestei evaluări şi după luarea în considerare a avizului Comitetului economic şi financiar, Comisia intenţionează să propună Consiliului deschiderea, în iulie 2024, a unor proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit pentru aceste state membre. Ca parte a pachetului de toamnă al semestrului european, pentru a asigura coerenţa cu traiectoria de ajustare stabilită în planurile pe termen mediu, Comisia va propune Consiliului recomandări pentru a pune capăt situaţiei de deficit excesiv.

În 2020, Consiliul a decis, pe baza datelor din 2019, că în România se înregistra un deficit excesiv. Potrivit evaluării Comisiei, România nu a luat măsuri eficace pentru a remedia această situaţie şi pentru a pune capăt situaţiei sale de deficit excesiv.

Potrivit evaluării Comisiei, se înregistrează dezechilibre macroeconomice în cele 12 state membre selectate pentru bilanţuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă 2024. În ansamblu, după puternicul şoc legat de condiţiile schimburilor comerciale din 2022, dezechilibrele macroeconomice au avut tendinţa să se atenueze în majoritatea statelor membre.

Franţa, Spania şi Portugalia nu se mai confruntă cu dezechilibre, întrucât vulnerabilităţile au scăzut în general. Riscurile legate de sustenabilitatea finanţelor publice vor fi analizate în cadrul normelor bugetare reformate.

Se constată că Grecia şi Italia se confruntă în prezent cu dezechilibre după ce s-au confruntat cu dezechilibre excesive până anul trecut, întrucât vulnerabilităţile au scăzut, dar rămân problematice. Riscurile legate de sustenabilitatea finanţelor publice vor fi analizate în cadrul normelor bugetare reformate, se arată în comunicat.

Şi Slovacia se confruntă cu dezechilibre. Vulnerabilităţile legate de competitivitatea costurilor, echilibrul extern, piaţa locuinţelor şi datoria gospodăriilor au persistat, iar măsurile de politică nu au fost adoptate.

În prezent, se constată că România se confruntă cu dezechilibre excesive după ce s-a confruntat cu dezechilibre până anul trecut, deoarece persistă vulnerabilităţile legate de conturile externe, legate în principal de deficitele publice mari şi în creştere, în timp ce presiunile semnificative asupra preţurilor şi a costurilor au crescut, iar măsurile de politică au fost slabe, subliniază sursa citată.

Totodată, Germania, Cipru, Ungaria, Ţările de Jos şi Suedia continuă să se confrunte cu dezechilibre.

"Supravegherea ulterioară aplicării programelor evaluează situaţia economică, bugetară şi financiară a statelor membre care au beneficiat de programe de asistenţă financiară, concentrându-se asupra capacităţii lor de rambursare. Rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programelor pentru Irlanda, Grecia, Spania, Cipru şi Portugalia concluzionează că toate cele cinci state membre îşi păstrează capacitatea de a-şi rambursa datoria", se mai arată în comunicat.

În cadrul acestui ciclu al semestrului european, Comisia a efectuat pentru prima dată o analiză în două etape a provocărilor în materie de ocupare a forţei de muncă şi în materie de competenţe şi a provocărilor sociale din fiecare stat membru, pe baza tabloului de bord social revizuit şi a principiilor unui cadru de convergenţă socială. Analiza din prima etapă este inclusă în Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă (RCOFM) 2024, în timp ce o analiză mai detaliată în a doua etapă a fost publicată de serviciile Comisiei în mai 2024 pentru şapte state membre (Bulgaria, Estonia, Spania, Italia, Lituania, Ungaria şi România).

Comisia propune orientări pentru politicile de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre în 2024. Aceste orientări stabilesc priorităţi comune pentru politicile naţionale sociale şi de ocupare a forţei de muncă, pentru a le face mai echitabile şi mai favorabile incluziunii.

Orientările din 2023 sunt actualizate pentru a acoperi acţiunile de reducere a deficitului de competenţe şi de forţă de muncă şi de îmbunătăţire a competenţelor de bază şi digitale. Sunt incluse, de asemenea, noile tehnologii, inteligenţa artificială şi gestionarea algoritmică, precum şi impactul acestora asupra lumii muncii. În plus, orientările se referă la iniţiative de politică recente, în domenii deosebit de relevante, cum ar fi munca prin intermediul platformelor, economia socială şi locuinţele la preţuri accesibile.

Ca ultim punct, Comisia subliniază importanţa monitorizării progreselor înregistrate în direcţia îndeplinirii obiectivelor principale la nivelul UE pentru 2030 şi a contribuţiei la obiectivele naţionale în domeniul locurilor de muncă, al competenţelor şi al reducerii sărăciei.