Creşterea economică bazată pe investiţii este cheia pentru deblocarea economiei (AHK România)

Volker Raffel, membru în Consiliul Director al AHK România şi director general E.ON, a explicat că doar o creştere economică bazată pe investiţii, care să impulsioneze competitivitatea, este cheia pentru "deblocarea economiei" şi nu "taxele, care vin din când în când, surprinzător sau nu, şi care nu prea ajută deciziile investiţionale".

"Un studiu despre sectorul nostru de distribuţie de gaze naturale şi de energie electrică propune soluţii pentru deblocarea investiţiilor din acest sector cu mici măriri ale tarifelor de distribuţie. Condiţia este ca suma investită să fie mare, astfel încât să aducă o creştere substanţială a PIB-ului, cu un factor de multiplicare de 1 la 10. Un alt studiu, realizat de Deloitte pentru Federaţia Patronală a Energiei, arată că un miliard de euro investit în energia onshore în România aduce o creştere a PIB-ului cu un factor de multiplicare de 1 la 9", a precizat Raffel, citat în comunicat.

La rândul său, Daniel Dăianu consideră că aducerea deficitului bugetar la 3% din PIB nu se poate face doar prin reducerea cheltuielilor bugetare şi a evaziunii fiscale, deoarece deficitul actual de circa 9% din PIB este foarte mare, cel mai mare din UE. Un asemenea deficit a mai fost în anul pandemiei. În plus, deficitul de cont curent al României este cel mai mare din regiune, peste 8% din PIB.

"Este un sistem corect, acela în care unele persoane, unele companii îşi plătesc taxele şi altele practică evaziunea fiscală şi evită taxele la scară mare? În acest caz societatea este cea care pierde, iar guvernul este nevoit să crească taxele pentru a reduce deficitul. În multe state, incluzând aici SUA şi ţări din Europa, există un sistem de taxare progresiv, care să permită o redistribuire a veniturilor şi către cei care nu au resurse pentru o viaţă decenta, şi nu fiindcă sunt leneşi; mă refer aici, de pildă, la ajutorul acordat tinerilor care au potenţial, dar care nu au acces la educaţia pe care şi-o doresc. În societate trebuie să existe şanse egale", a explicat Dăianu.

El a subliniat că taxele vor creşte dacă deficitul bugetar nu va putea fi redus printr-o mai bună colectare a impozitelor.

Daniel Dăianu a menţionat că evoluţiile din România depind foarte mult de ceea ce se întâmplă pe plan european şi internaţional. Tarifele impuse Europei de către SUA produc multă îngrijorare, mai ales că vin pe fondul altor crize declanşate de pandemie şi de războiul din Ucraina, care a scumpit preţul energiei în Europa.

"Companiile din Europa plătesc de 3-4 ori mai mult pe energie decât cele americane", a spus el, adăugând că instituţia pe care o conduce, Consiliul Fiscal, a prognozat o creştere economică pentru România de 1% - 1,5% în acest an, dar nu a luat în considerare un război comercial.

Războiul comercial va produce un şoc pentru Europa, atât pentru companii, cât şi pentru oameni. "Poate veni o nouă recesiune, posibil una mare. Sper ca pesimismul meu să nu fie validat, dar evoluţiile mă îngrijorează acum. În aceste condiţii este foarte important pentru Europa să aibă capacitate de apărare, să facă investiţii în acest domeniu, să creeze proiecte comune", a mai spus Dăianu, precizând că este vorba de apărare şi nu de re-înarmare.

Chiar americanii cer europenilor să îşi dezvolte capacitatea proprie de apărare. Temerile legate de o potenţială retragere a SUA din sistemul de securitate european pot avea implicaţii şi asupra democraţiei, care s-a deteriorat în ultimii ani în multe ţări din lume. "Dacă americanii pleacă prea repede, democraţiile noastre vor fi supuse unui test sever", consideră Dăianu.

Un efect negativ asupra democraţiei îl poate avea şi inteligenţa artificială, dacă nu este reglementată, pentru că "poate adânci fracturile dintre grupurile de oameni".

În concluzie, Dăianu a menţionat că apărarea şi competitivitatea sunt cele două direcţii spre care ar trebui să se îndrepte Europa şi România.

Aceeaşi idee a fost subliniată şi de directorul general AHK România, Sebastian Metz, în încheierea dezbaterii. Acesta a arătat că este important pentru România să iniţieze reforme, să reducă birocraţia şi să susţină creşterea competitivităţii la toate nivelurile, iar pentru acest lucru sunt necesare investiţii, în special în câteva sectoare esenţiale, cum ar fi educaţia, cercetarea, energia sau transporturile.

"Doar investind în domenii care produc creştere economică se pot genera venituri fiscale care la rândul lor vor stabiliza situaţia bugetului într-un mod sustenabil", a explicat Metz. El a menţionat, de asemenea, că diferenţa dintre impozitarea capitalului şi a muncii în România este relativ mare, iar viitoarele intenţii privind schimbarea politicii fiscale nu ar trebui să pună o povară suplimentară mai ales pe factorul muncă. Şi, în principiu, este absolut esenţial ca schimbările în politica fiscală să fie făcute în strânsă consultare cu mediul de afaceri, care se află sub o presiune enormă din cauza situaţiei politice şi economice actuale. "Traversăm în prezent o perioadă extrem de sensibilă. Mici greşeli pot avea consecinţe mari. Avem nevoie de multă înţelegere reciprocă şi comunicare în România pentru a depăşi provocările actuale", a declarat Metz.

La întâlnirea membrilor AHK România, cu tema "Situaţia economică a României în contextul geopolitic actual şi provocările, respectiv şansele ţării pentru viitor", au participat peste 70 de reprezentanţi ai companiilor membre.

AHK România este reprezentanţa oficială a economiei germane. Înfiinţată în 2002, AHK numără peste 670 de firme-membre şi oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informaţii şi experienţe. Prin serviciile pe care le oferă şi prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susţine activ companiile germane la intrarea lor pe piaţa românească şi este totodată partener al firmelor româneşti interesate de piaţa germană. De la 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcţionează şi Centrul de competenţă pentru Republica Moldova.