Eurostat: Producţia industrială a scăzut cu 2,8% în zona euro şi cu 2,4% în Uniunea Europeană în septembrie, în septembrie
14 Noiembrie 2024 Agerpres
Irlanda, Luxemburg şi Ungaria au înregistrat cel mai sever declin.
Producţia industrială a scăzut cu 2,8% în zona euro şi cu 2,4% în Uniunea Europeană în septembrie, comparativ cu perioada similară din 2023, iar Irlanda, Luxemburg şi Ungaria au înregistrat cel mai sever declin, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în septembrie, faţă de perioada similară din 2023, au fost în Danemarca (7,8%), Belgia (6%) şi Lituania (3,5%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 7,3%), Luxemburg (minus 6,3%) şi Ungaria (minus 5,3%), urmate de Germania (minus 4,5%), Italia (minus 4%) şi România (minus 3,8%).
În cazul UE, producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 2,5%, cea de bunuri de capital cu 5,6%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 1,5%, în timp ce producţia de energie a crescut cu 1,4%, iar cea de bunuri de folosinţă imediată cu 4,5%.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în septembrie, faţă de perioada similară din 2023, au fost în Danemarca (7,8%), Belgia (6%) şi Lituania (3,5%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 7,3%), Luxemburg (minus 6,3%) şi Ungaria (minus 5,3%), urmate de Germania (minus 4,5%), Italia (minus 4%) şi România (minus 3,8%).
În cazul UE, producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 2,5%, cea de bunuri de capital cu 5,6%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 1,5%, în timp ce producţia de energie a crescut cu 1,4%, iar cea de bunuri de folosinţă imediată cu 4,5%.
În septembrie, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a scăzut cu 2% în zona euro şi în Uniunea Europeană, după ce în august producţia industrială a crescut cu 1,5% în zona euro şi cu 1,2% în Uniunea Europeană.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în septembrie, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Croaţia (5,8%), Portugalia (2,7%) şi Slovenia (1,6%), iar cele mai semnificative scăderi în Irlanda (minus 10,7%), Danemarca (minus 5%) şi Ţările de Jos (minus 2,9%). În septembrie, România a înregistrat o creştere zero a producţiei industriale, după un avans de 1,3% luna precedentă.
În cazul UE, producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 0,1%, cea de energie cu 1,6%, cea de bunuri de capital cu 3,2%, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 0,3%, iar cea de bunuri de folosinţă imediată cu 0,5%.
Conform datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS), în septembrie producţia industrială (serie brută) a crescut în România faţă de luna precedentă cu 14%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+17,9%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au scăzut cu 4,1%, respectiv cu 1,4%.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 0,1%, din cauza scăderilor industriei extractive (-3,3%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,5%). Industria prelucrătoare a rămas la acelaşi nivel.
INS menţionează că, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 3,7%, ca efect al scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria extractivă (-4,4%), industria prelucrătoare (-3,7%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,7%).
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 3,6%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria extractivă (-4,1%), industria prelucrătoare (-3,7%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,8%).
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 3444 / 21424 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam - Oportunitate de carieră | Avocat definitiv – Achiziții publice & Infrastructură
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat definitiv Dreptul muncii | Consultanță
Cum își pune oamenii în valoare o firmă din elita pieței | Povestea Andradei Rusan, studenta care ‘fura meserie’ în stagiile de vară ale RTPR, cucerită de focusul echipei pe rigoare juridică și de munca la cele mai înalte standarde, iar mai apoi a urcat pas cu pas până pe poziția de Counsel: „Realmente cred că RTPR este o excelentă școală de avocatură la cel mai înalt nivel. Performanța reală în avocatura de business nu e un sprint, ci un maraton”
România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate. Lexters ̸ Stănescu Vasile & Asociaţii și Strelia CVBA apără România în acest proces cu miză de 615 mil. €
Patru case locale de avocați se afirmă în topul global al celor mai bune 100 de firme implicate în arbitraje internaționale | ZRVP, Filip & Company, TZA și LDDP gestionează 30 de arbitraje în curs, cu o valoare agregată de aproximativ 4,1 miliarde de dolari și rămân pilonii prezenței românești în GAR 100, ediția 2026
CMS îi numește pe Horea Popescu și Andrzej Pośniak în rolurile de Managing Directors în Europa Centrală și de Est | Stephen Millar, Managing Partner CMS UK: ”CMS este cea mai mare firmă de avocatură din regiune și suntem convinși că Andrzej și Horea vor valorifica acest fundament solid pentru a consolida și mai mult reputația noastră de firmă de avocatură de top în ECE”
LMG Life Sciences EMEA Awards 2026 | Cinci firme sunt în cursa pentru ”Romania Firm of the Year”, o casă de avocatură locală intră în bătălia paneuropeană din White Collar Crime și un singur avocat român este nominalizat individual. Lista scurtă, pe care sunt și NNDKP și Popescu & Asociații, arată o piață în care casele independente locale continuă să conteze, dar concurează cu rețele regionale la fel de capabile să capteze mandate sofisticate în sectorul Life Sciences
Achiziții Publice | Cristina IVAN, Managing Partner Ivan şi Asociaţii: Arhitectura colectivă a ofertei - Cine ofertează, ce se evaluează, cui i se atribuie şi cine, în realitate, execută
Inflația la control | Instanța confirmă: Fiscul datorează și actualizarea cu inflația, nu doar dobânda fiscală. Soluție obținută de Băncilă, Diaconu și Asociații, cu o echipă coordonată de Emanuel Băncilă (Partener)
Dispute-Resolution.Center: România în Legal 500 EMEA (2026) – White-collar crime | O practică cu mai multe centre de putere: firmele cu activitate intensă, avocații care dau greutate practicii și dosarele care au contat în evaluare
In-houseLegal: Loredana Coraș, Country Legal Counsel la PKO Bank Polski România, distinsă cu premiul Compliance Innovator la Lexology European Awards 2026 | ”Următoarea etapă a inovației în compliance și în activitatea juridică va fi definită de capacitatea de a integra tehnologia într-un mod responsabil, fără a pierde din vedere rolul acestei funcții, acela de a proteja banca”, spune unul dintre cei mai vizibili avocați interni din Europa
Analiza de ansamblu Legal 500 EMEA - 2026: lideri, arii fanion și avocații care contează
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





