INSCOP: Aproape 90% dintre români consideră că este în interesul naţional ca România să rămână în UE şi NATO (studiu)

"Cercetarea sociologică, cea mai amplă de acest tip realizată în ultimii ani, demontează o serie de poveşti false inserate în dezbaterea publică de voci populiste şi extremiste precum faptul că românii ar respinge investiţiile străine, că au devenit anti-europeni sau că patriotismul economic se reduce la CNP-ul românesc al celui care creează plus-valoare în economia românească. Studiul INSCOP ne spune că românii, în cea mai mare parte a lor, văd cu înţelepciune avantajele investiţiilor în România, vor masiv în Uniunea Europeană şi NATO (aproape 90%), dar doresc în schimb ca ţara să îşi negocieze mai bine interesele în UE. Pe de altă parte, încep şi să aprecieze companiile de stat, cu condiţia să fie conduse corect şi nu cred că România are controlul deplin asupra deciziilor sale economice sau politice. De asemenea, regimul democratic şi statul de drept sunt vulnerabile în condiţiile în care românii cred că principala problemă a ţării este corupţia, că legile nu sunt aplicate la fel pentru toţi, iar alegerile sunt influenţate de alte state. În fine, în contextul de securitate actual, românii (peste 75%) susţin puternic creşterea cheltuielilor pentru apărare", precizează directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, într-un comunicat transmis joi AGERPRES.

La rândul său, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, apreciază că românii privesc companiile ca pe un motor de stabilitate şi progres. "Avem nevoie de un pact autentic între mediul de afaceri, societate şi stat; un acord care să aibă la bază încrederea şi să susţină o creştere coerentă şi echilibrată. Studiul arată că românii privesc companiile ca pe un motor de stabilitate şi progres. E timpul să valorificăm această deschidere pentru a pune bazele unei economii sănătoase, care funcţionează pentru toţi", a subliniat Burnete.

Potrivit studiului, 60,9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce 28% cred că se îndreaptă într-o direcţie bună.

În ceea ce priveşte apartenenţa la UE şi la NATO, 89,7% dintre români cred că este în interesul naţional ca România să rămână în UE şi NATO, în timp ce 6,4% sunt de părerea contrarie.

Studiul mai arată că 40,6% dintre cei chestionaţi cred că apartenenţa României la Uniunea Europeană limitează prea mult suveranitatea naţională, în timp ce 51,6% sunt de părerea contrarie.

Legat de protejarea intereselor economice în UE, 80,7% dintre români cred că, pentru a-şi proteja interesele economice, România ar trebui să negocieze condiţii mai favorabile în cadrul Uniunii Europene, 10% să nu facă nimic, pentru că interesele economice şi naţionale sunt protejate. Doar 4,8% cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană.

Întrebaţi cum consideră că este nivelul investiţiilor străine în România în comparaţie cu ţările Uniunii Europene, 8,4% dintre participanţii la sondaj apreciază că este mult mai ridicat, 9,3% ceva mai ridicat, 26,3% ceva mai scăzut, 24,4% mult mai scăzut, iar 21,3% aproximativ la fel.

"67,9% dintre români şi-ar dori ca investiţiile străine în România să crească, 14,8% şi-ar dori să scadă, iar 14,5% să rămână la fel. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,8%", se arată în studiul citat.

Părerea românilor despre companiile multinaţionale care investesc în România este una bună în general (71,1%), în timp ce 24,6% au o părere proastă. De asemenea, părerea despre companiile din UE care investesc în România este bună pentru 73,6% dintre respondenţi, iar pentru 18,3% este una proastă.

Studiul mai arată şi părerea despre companiile româneşti care investesc în alte ţări, unde 61,5% dintre cei chestionaţi au răspuns că au o părere bună, în timp ce 29,6% au o părere proastă.

"Au o părere bună despre companiile româneşti investesc în alte ţări în special persoanele cu studii superioare şi persoanele cu venituri ridicate şi foarte ridicate, în timp ce părerea proastă se întâlneşte în special în rândul persoanelor cu studii primare şi al persoanelor cu venituri foarte reduse şi reduse", relevă studiul INSCOP.

Românii au o părere bună şi despre companiile româneşti care se extind în UE, respectiv 82,1% dintre cei intervievaţi, în timp ce 12% au o părere proastă.

De asemenea, 49,7% dintre respondenţi sunt de acord cu afirmaţia "Guvernul României ar trebui să promoveze aceleaşi reguli şi pentru companii româneşti şi pentru companii străine deopotrivă". 46,4% îşi exprimă acordul cu afirmaţia "Guvernul României ar trebui să promoveze reguli preferenţiale pentru susţinerea companiilor româneşti, chiar dacă acest lucru ar descuraja investiţiile companiilor străine/multinaţionale".

"Sunt de părere că Guvernul României ar trebui să promoveze reguli preferenţiale pentru susţinerea companiilor româneşti, chiar dacă acest lucru ar descuraja investiţiile companiilor străine/multinaţionale mai ales persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani şi angajaţii la stat. Consideră că Guvernul României ar trebui să promoveze aceleaşi reguli şi pentru companii româneşti şi pentru companii străine deopotrivă mai ales locuitorii din Capitală şi persoanele cu venituri foarte ridicate", se mai arată în sondaj.

Potrivit sursei citate, 56,2% dintre respondenţi sunt de părere că România ar avea de câştigat dacă pe piaţa internă ar exista mai multe companii de stat. La polul opus, 38,7% cred că România ar avea de câştigat dacă pe piaţa internă ar exista mai multe companii private.

Studiul arată că persoanele cu studii primare şi venituri foarte reduse sunt de părere că România ar avea de câştigat dacă pe piaţa internă ar exista mai multe companii de stat mai ales, iar persoanele cu studii superioare şi persoanele cu venituri foarte ridicate împărtăşesc părerea contrarie.

Totodată, 62,9% dintre români cred că există riscul ca unele companii străine/multinaţionale să plece din România în următoarea perioadă, 30,6% sunt de părere că nu există acest risc.

Studiul relevă că 53,1% dintre cei intervievaţi cred că România ar avea de pierdut dacă pe piaţa internă ar fi mai puţine companii străine/multinaţionale, 39.6% sunt de părere că România ar avea de câştigat într-un asemenea scenariu.

"Sunt de părere că România ar avea de pierdut dacă pe piaţa internă ar fi mai puţine companii străine/multinaţionale mai ales persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani, persoanele cu studii superioare şi persoanele cu venituri mari şi foarte mari. Împărtăşesc părerea contrarie mai ales persoanele cu studii primare şi persoanele cu venituri mici şi foarte mici", reiese din cercetarea sociologică.

În opinia a 30,5% dintre respondenţi, cea mai importantă condiţie pentru ca o companie să poată fi considerată o campanie românească este ca acea companie să îşi plătească taxele în România. Condiţia ca majoritatea angajaţilor să fie români este cea mai importantă pentru 20,5% dintre cei intervievaţi. 18,3% menţionează să aibă acţionari/proprietari români, 16,9% marca/ brandul să fie românească, iar 9,1% să aibă sediul central în România.

În opinia a 77,8% dintre cei intervievaţi este în interesul naţional al României ca statul să sprijine companiile străine care plătesc taxe şi impozite în România, 20% sunt de părerea contrară.

Cercetarea sociologică mai arată că 61% dintre cei intervievaţi consideră că este în interesul naţional al României ca statul să sprijine companiile româneşti care doresc să investească în străinătate, în timp ce 35,4% sunt de părerea contrară.

"79,5% dintre respondenţi consideră că este în interesul naţional al României ca statul să sprijine companiile străine care colaborează strâns cu companiile româneşti, 17,5% sunt de părerea contrară, iar 3% nu ştiu sau nu răspund. De asemenea, 77,2% dintre români consideră că este în interesul naţional al României ca statul român să sprijine companiile româneşti care vor să achiziţioneze companii străine din România", se menţionează în document.

Totodată, 15,8% dintre români cred că "România are controlul deplin asupra deciziilor sale politice" în foarte mare măsură, 25,8% în destul de mare măsură, 24,4% în destul de mică măsură şi 29,5% în foarte mică măsură sau deloc.

În ceea ce priveşte controlul asupra deciziilor economice, 11,3% dintre români cred că "România are controlul deplin asupra deciziilor sale economice" în foarte mare măsură, 23,9% în destul de mare măsură, 29% în destul de mică măsură şi 29,9% în foarte mică măsură sau deloc.

Cercetarea mai arată că 12,6% dintre români cred că "legea este aplicată în mod egal pentru toţi cetăţenii" în foarte mare măsură, 17,2% în destul de mare măsură, 25,9% în destul de mică măsură şi 42,6% în foarte mică măsură sau deloc.

Potrivit sursei citate, 40,9% dintre români cred că "alegerea preşedintelui depinde doar de votul cetăţenilor" în foarte mare măsură, 24,6% în destul de mare măsură, 12,6% în destul de mică măsură şi 19,6% în foarte mică măsură sau deloc.

Referitor la influenţarea alegerilor prezidenţiale de către alte state, 32,6% dintre români cred că "alegerea preşedintelui este influenţată puternic de acţiunile ostile ale altor state" în foarte mare măsură, 28,5% în destul de mare măsură, 17,1% în destul de mică măsură şi 18,1% în foarte mică măsură sau deloc.

Întrebaţi care este la acest moment cea mai mare problemă a României, 44% dintre respondenţi au ales varianta "corupţia care amplifică nedreptăţile din societate", 21,8% "instabilitatea politică şi efectele sale asupra bunei guvernări", 17,2% "starea precară a democraţiei care limitează libertatea oamenilor de a-şi alege preşedintele", iar 15,1% "problemele economice care provoacă scăderea puterii de cumpărare".

În contextul în care în ultima perioadă se discută tot mai mult ca Europa să îşi reducă dependenţa militară faţă de SUA şi NATO prin creşterea cheltuielilor în domeniul Apărării, respondenţii au fost întrebaţi dacă ar fi de acord cu o asemenea perspectivă pentru ca România să-şi apere suveranitatea în cazul unei agresiuni militare. 76,2% susţin o asemenea creştere a cheltuielilor pentru Apărare, în timp ce 21,1% se opun.

Nu în ultimul rând, 77,1% dintre români cred că retragerea trupelor NATO din estul Europei ar afecta securitatea naţională a României, în timp ce 20,3% împărtăşesc opinia contrarie.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Confederaţiei Patronale Concordia. Datele au fost culese în perioada 13- 17 martie 2025. Metoda de cercetare: anchetă sociologică prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3,1%, la un grad de încredere de 95%.