Întârzierea plăţii facturilor devine o vulnerabilitate tot mai mare pentru economie (analişti)

Efectele inflaţiei, scăderea vânzărilor, problemele logistice sau cele de finanţare au crescut semnificativ nivelul întârzierilor la plată, fapt care riscă să ducă la ample probleme financiare pe lanţurile economice, avertizează experţii de la Sierra Quadrant, într-o analiză privind vulnerabilităţile lanţurilor economice.

"Economia românească pare că atârnă de un fir de aţă, cu afaceri tot mai vulnerabile, dovadă rezultatele negative din acest an. Pe fondul accentuării blocajului financiar, lipsei de finanţare şi mai ales al scăderii vânzărilor, mare parte dintre IMM-urile din România se cufundă tot mai adânc în dificultăţi financiare", susţin autorii analizei, într-un comunicat.

Potrivit acestora, un indicator relevant privind problemele tot mai ample din economie îl reprezintă creşterea incidenţei întârzierilor la plată, care riscă să devină o vulnerabilitate tot mai mare pentru economie.

Un studiu recent, realizat de Atradius, citat în comunicat, arăta că 49% din companiile din România sunt afectate de plăţile întârziate în relaţiile B2B, iar procentul acestora creşte pe măsură ce problemele economice se agravează. Industriile construcţiilor şi farmaceutică se află în prim-plan, alături de sectorul comerţului şi agricultura.

"Plăţile se fac tot mai greu în economie, pe măsură ce creditul furnizor îşi reduce amprenta, iar vânzările sunt în scădere în multe dintre ramurile economiei. Este rezultatul inflaţiei, scăderii vânzărilor pe fondul diminuării puterii de cumpărare şi, nu în ultimul rând, al accentuării fenomenului de dezintermediere, pe fondul temerilor privind dinamica fiscalităţii'', a explicat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant, citat în comunicat.

O treime dintre companiile româneşti răspund la plăţile întârziate prin amânarea planurilor de investiţii, în timp ce 30% întârzie plăţile către furnizori, afirmă experţii.

Potrivit sursei citate, problema întârzierilor tot mai mari la plată a fost semnalată şi de Banca Naţională care, în ultimul său studiu privind disciplina financiară, arăta că "la nivel naţional, disciplina scăzută la plată în economie este una dintre principalele vulnerabilităţi structurale, de natură să slăbească rezilienţa firmelor în perioade de stres".

Impactul plăţilor întârziate este major, în special în cazul IMM care au, în general, o putere mai mică de negociere comercială în poziţia de furnizor (creditor). Evaluările companiilor cu privire la disciplina la plată indică faptul că aproape jumătate dintre firmele autohtone au întâmpinat probleme din cauza întârzierii încasărilor de la partenerii comerciali în ultimele 12 luni. Dintre acestea, mai mult de jumătate din cazuri (circa 30 la sută) au avut de-a face doar ocazional cu comportamente de întârziere la plată din partea partenerilor publici sau privaţi, apreciază analiştii.

Contrar aşteptărilor, ponderea firmelor care au indicat că s-au confruntat cu încasările întârziate de la parteneri este mai mare în cazul corporaţiilor decât în cel al IMM (cu 5 puncte procentuale, până la 55 la sută).

Potrivit analizei Sierra Quadrant, o mare problemă a economiei o reprezintă ponderea foarte mare a finanţării prin credit comercial, unde suntem pe primul loc în UE la acest capitol. Creditele comerciale reprezintă aproximativ un sfert din pasivul companiilor din Romania.

"Dependenţa mare de acest tip de finanţare, in lipsa unor practici corecte de utilizare a acestuia, reprezintă o vulnerabilitate importantă a sectorului la un şoc de contagiune şi limitează dezvoltarea acestuia'', avertizează experţii.

Conform BNR, creditul comercial poate ajuta firmele in gestionarea fluxurilor de numerar pe termen scurt, în special în perioadele caracterizate de condiţii financiare restrictive, însă, pe ansamblu, acesta este mult mai costisitor şi mai riscant comparativ cu finanţarea bancară.

Neplata sau întârzierea datoriilor faţă de furnizori poate antrena efecte în lanţ, firmele care se confruntă cu prelungiri repetate ale termenelor de plată a facturilor clienţilor având dificultăţi la plata facturilor faţă de propriii furnizori, spune inclusiv Banca Naţională.

Capacitatea firmelor de a răspunde la un astfel de şoc este limitată de preponderenţa finanţării pe termen scurt (43% din total pasiv) şi de utilizarea redusă a finanţării de la instituţii specializate. Mai mult, creditele comerciale au o durată foarte mare de colectare (85 de zile), semnificativ mai mare faţă de media estimată la nivel european (55 de zile) şi mult peste termenul maxim prevăzut de cadrul legal (60 de zile).

În plus, rata de neplată a creditelor comerciale este de patru ori mai mare comparativ cu cea a creditelor bancare pe termen scurt (12% la nivel agregat, în cazul companiilor mici şi microîntreprinderilor aceasta depăşind 14%).

Cele mai noi date de la Registrul Comerţului privind dinamica mediului de business, citate de specialişti, arată că, la nivelul lunii septembrie, numărul firmelor în dificultate (cu activitatea suspendată, radiată, dizolvată sau în insolvenţă) a crescut, faţă de anul trecut, cu peste 15.000, la 107.750 de companii.

Dintre acestea, 13.481 aveau activitatea suspendată (în creştere cu 19,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut), 30.094 au fost dizolvate (+6,92%), 59.056 au fost radiate (+23,4%), iar 5119 au intrat în insolvenţă (+11,8%). Cele mai multe firme cu probleme sunt în Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Cluj, Iaşi şi Timiş.

"Dincolo de firmele fără activitate, aşa-numitele firme zoombie sau de portofoliu, avem, din păcate, tot mai multe IMM-uri în dificultate ca urmare a provocărilor economice în creştere. Pe lanţurile economice, aceste probleme se multiplică şi pot duce la un efect de domino - cade una, cad apoi şi firmele legate de ea prin credit comercial, prin diverse contracte'', consideră Ovidiu Neacşu.

Primele "victime" sunt IMM-urile, în special microîntreprinderile şi firmele mici care nu au capacitatea financiară să reziste întârzierilor, care trăiesc de la o factură la alta.

Potrivit experţilor, în relaţia cu partenerii, companiile au nevoie mai mult ca oricând de un sistem de evaluare standardizat a clienţilor noi şi a celor existenţi.

Fie că se bazează pe resursele interne (departamente de vânzări, contabilitate, juridic şi date proprii) sau apelează la o firmă specializată, antreprenorii trebuie să manifeste o vigilenţă sporită în relaţia cu partenerii, mai ales în perspectiva anului 2025, un an cu multiple provocări economice.

"Monitorizarea continuă reprezintă cheia unui business predictibil. Scăderile sau creşterile bruşte de comenzi, întârzierea plăţilor, refuzul la plată şi indisponibilitatea persoanelor de contact sunt doar câteva elemente care trebuie luate în calcul'', spun experţii.

Conform acestora, consolidarea relaţiilor de business ţine în mod direct de managementul creanţelor, de asigurarea unor condiţii comerciale dedicate, în funcţie de bonitatea şi comportamentul de plată al partenerilor, dar şi de educaţia financiară a celor care fac business.

Potrivit Sierra Quadrant, cuvântul de ordine rămâne reorganizarea afacerilor, în special în sectoarele cele mai sensibile, precum comerţul, construcţiile, industria prelucrătoare şi serviciile de transport şi depozitare. Una dintre soluţiile aflate la îndemâna firmelor cu probleme este acordul de restructurare, o alternativă optimă la insolvenţă.

"Acordul se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situaţie financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relaţiile cu partenerii comerciali şi pentru creditorii care doresc să-şi recupereze creanţele deţinute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecţie a intereselor economice", spun experţii.

Cu o experienţă de peste 25 de ani în mediul de business românesc, Sierra Quadrant este una dintre cele mai importante companii specializate în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu, etc.