Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de buget pe 2026; deficitul estimat la 6,2% din PIB

Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât şi o îmbunătăţire a colectării. Din acest total, 31,1% din PIB (636,3 miliarde lei) reprezintă venituri curente - venituri fiscale, contribuţii şi alte venituri ale statului.

Diferenţa dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat şi veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, reflectă contribuţia semnificativă a fondurilor europene şi a altor venituri de capital în anul 2026, a explicat sursa citată.

Veniturile fiscale sunt estimate să crească de la 16,9% din PIB în anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026 (357,6 miliarde lei). În acelaşi timp, contribuţiile de asigurări sociale înregistrează o creştere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB (226,4 miliarde lei).

"Această evoluţie reflectă efectele măsurilor adoptate de Guvern în cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscală prevăzută în PNRR, precum şi pentru a răspunde evaluărilor Comisiei Europene privind necesitatea ajustării fiscal-bugetare", susţin reprezentanţii ministerului.

Structura veniturilor bugetare evidenţiază, totodată, stabilizarea bazei de impozitare, eliminarea unor distorsiuni fiscale şi îmbunătăţirea colectării prin măsurile de modernizare implementate la nivelul ANAF, inclusiv digitalizarea administraţiei fiscale şi utilizarea instrumentelor de management bazate pe date. În acelaşi timp, proiectul de buget integrează în mod coerent fluxurile financiare provenite din fonduri europene şi PNRR, asigurând flexibilitatea necesară în funcţie de ritmul rambursărilor şi al implementării proiectelor.

"În ansamblu, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiţii şi absorbţia fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare. Deşi, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiectează în condiţiile reducerii deficitului absorbţia unor cheltuieli cu investiţiile care se ridică peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precădere cele din fonduri europene", se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, bugetul include alocări importante pentru programe sociale şi educaţionale, precum: 1,7 miliarde pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate); 1,53 miliarde lei pentru programul "Masă sănătoasă" în şcoli; 15,48 miliarde lei pentru finanţarea serviciilor sociale pentru copii şi persoane cu dizabilităţi, inclusiv pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi a indemnizaţiilor lunare; sprijin pentru infrastructura de drumuri judeţene şi comunale; programe pentru protecţia mediului şi dezvoltarea comunităţilor locale.

Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.

"Bugetul este orientat ferm către mediul de afaceri şi relansare economică, atât prin sumele din investiţii care ajung în economie, cât şi prin stimularea investiţiilor productive, deductibilităţi pentru profitul reinvestit şi mecanisme moderne de finanţare prin capital de stat şi credite fiscale dedicate industriei, exploatării resurselor, inovării şi reîntoarcerii capitalului uman din afara ţării în România", susţin reprezentanţii Ministerului de Finanţe.

Potrivit sursei citate, bugetul pe 2026 susţine creşterea economică pe termen lung, într-un context european şi internaţional marcat de incertitudini, printr-un mix de investiţii publice ridicate, consolidare fiscală graduală şi măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri.

"Este un buget realist, construit fără presiune fiscală suplimentară în 2026, pe baza veniturilor stabilizate în urma corecţiilor din a doua jumătate din 2025, inclusiv eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) şi ajustările privind regimul microîntreprinderilor, care asigură predictibilitate şi o bază solidă de venituri", a mai transmis MF în comunicat.

Proiectul de buget include, în mod distinct, creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prevăzute în cadrul pachetului de relansare economică, precum şi pentru stimularea investiţiilor private prin măsurile fiscale adoptate recent de Guvern în cadrul aceluiaşi pachet.

Reprezentanţii MF afirmă că este pentru prima dată când România are programe coerente de atragere de investiţii, care îmbină facilităţi fiscale pentru mediul de business, scheme de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor, bonificaţii pentru plata obligaţiilor fiscale şi măsuri de stimulare a pieţei de capital.

Totodată, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei, avansul fiind determinat în principal de investiţii, fonduri europene şi costurile finanţării datoriei publice generată de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de creşterea cheltuielilor de funcţionare ale statului.

Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evoluţia reflectă atât costurile finanţării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât şi menţinerea unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe pieţele financiare. În aceste condiţii, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o ţintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Ministerul Finanţelor estimează că bugetul pentru anul 2026 este construit în concordanţă cu angajamentele asumate de România în cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, în principal, reducerea graduală a cheltuielilor de funcţionare ale statului şi consolidarea disciplinei fiscal-bugetare.

În acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administraţiei publice, orientate spre eficientizarea aparatului public şi temperarea ritmului de creştere al cheltuielilor curente.

În acelaşi timp, cheltuielile de asistenţă socială se menţin, în termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea scad de la 13,1% în anul 2025 la 12,2% în proiectul de buget pentru 2026, evoluţie determinată în principal de creşterea estimată a economiei.

"Cheltuielile cu bunuri şi servicii se menţin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, în condiţiile unui nivel încă ridicat al inflaţiei. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectă efortul Guvernului de a limita creşterea cheltuielilor curente şi de a utiliza mai eficient resursele publice", se mai arată în comunicat.

MF precizează că pentru menţinerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabileşte şi o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asistenţă socială şi datoria publică, aceasta din urmă fiind plafonată la 62,5% din PIB la sfârşitul anului 2026.

Totodată, proiectul de buget introduce mecanisme suplimentare de monitorizare şi transparenţă, inclusiv termene clare pentru raportarea execuţiei bugetare şi aplicarea unor standarde de cost menite să asigure o utilizare mai eficientă şi mai responsabilă a resurselor publice, susţine iniţiatorul proiectului.