Ordonanţa amânării ratelor pentru fermieri, în forma actuală, va avea un impact negativ asupra sectorului agricol (asociaţii)

Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM) şi Alianţa Industriei de Seminţe din România (AISR) atrag atenţia că proiectul de act normativ propus de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru modificarea OUG nr. 4/2024 privind sprijinirea producătorilor agricoli afectaţi de seceta din 2023 şi de contextul geopolitic actual nu rezolvă problema de fond, şi anume lipsa lichidităţii fermierilor, viabilitatea lor economică şi menţinerea încrederii în ecosistemul agribusiness-ului românesc, ci, dimpotrivă, ar putea avea repercusiuni majore pentru furnizorii de inputuri.

De asemenea, cele două asociaţii profesionale consideră că adoptarea proiectului de ordonanţă în forma actuală va avea un impact negativ asupra sectorului agricol din România. Acesta va submina încrederea investitorilor străini şi locali în piaţa românească, afectând competitivitatea agriculturii locale, iar transferul întregii poveri financiare de la fermieri către furnizorii de inputuri nu este numai nesustenabilă şi periculoasă, ci şi discriminatorie.

Potrivit unui comunicat al AIPROM şi AISR, săptămâna trecută au avut loc consultări la MADR pe tema proiectului de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 şi ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, consultări la care au participat şi membrii AIPROM şi ai AISR, cele două asociaţii profesionale reprezentative ai furnizorilor de produse pentru protecţia plantelor şi seminţe în România.

AIPROM şi AISR atrag atenţia asupra riscurilor pe termen mediu şi lung pe care le implică proiectul de act normativ propus de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în special în ceea ce priveşte relaţiile comerciale dintre furnizori, distribuitori şi fermieri.

Cele două asociaţii profesionale au transmis MADR, printr-o scrisoare comună, în cursul zilei de vineri, 27 septembrie, punctul de vedere cu privire la proiectul de ordonanţă. De altfel, cele două asociaţii, atât împreună, cât şi separat, au transmis puncte de vedere pe acest subiect încă de la începutul lunii septembrie, prin scrisori de poziţie, atât către ministerul de resort, cât şi către Guvernul României.

"Reiterăm că furnizorii de inputuri sunt parte din acelaşi ecosistem cu fermierii din România, traversând acelaşi context dificil prin care trece agricultura, fermierii şi întreaga industrie conexă. Apreciem deschis modul în care Ministerul Agriculturii depune toate eforturile pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli afectaţi de seceta din ultimii ani şi de a găsi soluţii pentru susţinerea activităţilor agricole după decapitalizarea produsă de seceta prelungită. Considerăm că propunerea de ordonanţă de urgenţă pentru aprobarea schemei de ajutor de stat 'Creditul fermierului' este o măsură binevenită şi absolut necesară pentru a asigura finanţarea fermierilor afectaţi de secetă, în vederea continuării activităţii. Cu toate acestea, suntem de părere că intervenţia Guvernului în relaţiile comerciale antamate între furnizori - distribuitori - fermieri, propusă de proiect, în sensul suspendării rambursării creditului comercial, amendării componentelor acestuia şi a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanţelor acumulate, dincolo de faptul că ridică unele semne de întrebare de ordin constituţional şi legal, va afecta, pe termen mediu şi lung, întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii şi distribuitorii, ci şi fermierii, mai ales producătorii agricoli mici şi mijlocii", se spune în comunicat.

Totodată, cele două organizaţii transmit public că nu pot fi de acord cu "prevederile Articolului 6, punctul 2, din proiect, date fiind consecinţele negative asupra sectorului agricol, competitivităţii şi modernizării acestuia".

"Ca reprezentanţi ai furnizorilor de inputuri, atragem atenţia că, în continuare, ultima formă propusă a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nu rezolvă problema de fond la care încearcă să răspundă: lipsa lichidităţii fermierilor, viabilitatea lor economică şi menţinerea încrederii în ecosistemul agribusiness-ului românesc. Dimpotrivă, ar putea avea repercusiuni majore pentru furnizorii de inputuri, primii din lanţul valoric furnizori - distribuitori - fermieri, prin plasarea costurilor pe umerii furnizorilor de inputuri agricole, ca urmare a intervenţiei asupra termenilor comerciali liber agreaţi de furnizori cu distribuitorii lor. Furnizorii de inputuri, prin acordarea de termene de plată foarte lungi, cele mai lungi în comparaţie cu alte pieţe mature, de până la 365 de zile, au permis fermierilor accesul la achiziţionarea de tehnologii şi produse necesare pentru înfiinţarea şi protejarea culturilor. Valoarea estimată a pieţei inputurilor de produse de protecţia plantelor şi seminţe însumează aproximativ 7 miliarde de lei. Furnizorii de inputuri au contractat împrumuturi şi trebuie la rândul lor să plătească furnizorii pentru materii prime, în contextul în care, prin natura şi modelul de business din România, furnizorii de inputuri îşi încasează creanţele comerciale la termene de plată foarte mari, ceea ce 'finanţează' de facto agricultura şi fermierii", se spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, cele două industrii nu au capacitatea să continue să opereze pentru o perioadă atât de lungă fără certitudinea veniturilor pe care să le reinvestească în cea mai mare parte în pregătirea unui nou an agricol şi fără certitudinea că pot recupera creanţele comerciale folosind mijloacele permise de lege.

Din banii încasaţi anual, companiile furnizoare de inputuri îşi finanţează mai departe activitatea de producţie sau de aprovizionare cu materii prime, îşi achită impozitele şi contribuţiile către bugetul de stat, îşi plătesc salariaţii, care reprezintă un procent important având în vedere dimensiunea acestor industrii, mai spun reprezentanţii celor două asociaţii.

"Agricultura din România s-a dezvoltat în ultimele două decenii cu ajutorul tehnologiilor aduse pe piaţă şi puse la dispoziţia fermierilor de către companiile furnizoare de inputuri. Membrii AIPROM şi AISR au fost şi vor rămâne parteneri de încredere în lanţul valoric. Aceştia au construit şi contribuie în mod esenţial la modernizarea şi îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol din România. La acest moment, nu avem o estimare cu privire la ponderea din cifra de afaceri, la nivelul fiecărei industrii, ce ar putea fi afectată din cauza deciziei de suspendare a rambursării creditului comercial, a componentelor acestuia şi a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanţelor acumulate, ceea ce face dificilă bugetarea noului an agricol, fapt ce poate afecta abilitatea de a contracta credite şi afecta viabilitatea financiară a membrilor celor două asociaţii profesionale", transmit AIPROM şi AISR.

Acest lucru, avertizează asociaţiile, ar putea avea, pe viitor, un efect de bumerang asupra fermierilor prin acordarea mai dificilă a creditului comercial, în funcţie de strategia comercială individuală a fiecărui membru.

"Având în vedere modelul de desfăşurare a activităţilor comerciale în România, 'finanţare' de facto a agriculturii şi fermierilor, a incertitudinii magnitudinii impactului financiar asupra industriilor noastre, a asigurării suficienţei fondurilor bugetare care vor putea fi accesate de fermieri pentru a crea lichiditate în piaţă şi înlătura efectele fenomenului de secetă, considerăm că adoptarea proiectului de ordonanţă în forma actuală va avea un impact negativ asupra sectorului agricol din România. Acesta va submina încrederea investitorilor străini şi locali în piaţa românească, afectând competitivitatea agriculturii locale, iar transferul întregii poveri financiare de la fermieri către furnizorii de inputuri nu este numai nesustenabilă şi periculoasă, ci şi discriminatorie", susţin asociaţiile, în comunicat.

Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM) a fost înfiinţată în 2002 şi reprezintă companiile care dezvoltă, formulează şi reambalează produse pentru protecţia plantelor. AIPROM reprezintă peste 85% din piaţa de produse de protecţia plantelor din România. Totodată, AIPROM este membră a CropLife Europe.

Înfiinţată în octombrie 2012, Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) este o asociaţie profesională care sprijină agricultura românească. Misiunea principală a AISR este promovarea şi susţinerea utilizării seminţelor certificate de către agricultori, în scopul creşterii producţiei agricole în România, dar şi promovarea rezultatelor cercetării privind noile tehnici genomice. Alianţa Industriei Seminţelor din România reuneşte 12 companii de prestigiu din domeniul cercetării, ameliorării, producerii şi comercializării seminţelor cu genetică superioară, şi anume: BASF Agricultural Solutions, Bayer, Corteva Agriscience, KWS, Lidea, Limagrain Romania, MasSeeds, IS Seeds, Syngenta, Alta Seeds, Expert Agribusiness, RAGT.

AISR reprezintă 80% din piaţa seminţelor de cultură mare din România şi este membră a organizaţiei europene a seminţelor Euroseeds.