Organizaţia Patronală Port Business Association reclamă întârzieri semnificative în proiectele strategice din Portul Constanţa
16 Decembrie 2025 Agerpres
Potrivit sursei citate, în zona investiţională, proiecte critice - dragaje de investiţii, modernizarea reţelelor electrice (Etapa II), Master Plan rutier - se află încă în etape de licitaţie/evaluare sau au întârzieri, ceea ce menţine riscuri operaţionale (adâncimi insuficiente, congestie, costuri energetice ridicate) şi riscuri de competitivitate faţă de porturi concurente.
Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association reclamă întârzieri semnificative în proiectele strategice din Portul Constanţa şi susţine că investiţiile asumate şi nerealizate de către Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime" S.A. (CNAPM) între anii 2021-2026 sunt în valoare de 1,5 miliarde de lei.
"În ultimele 12 luni, atât prim-ministrul Ilie Bolojan, cât şi preşedintele Nicuşor Dan au reconfirmat public statutul strategic militar şi economic al Portului Constanţa şi au indicat explicit necesitatea accelerării investiţiilor publice, private şi mixte în infrastructura portuară, rutieră, feroviară şi energetică. Declaraţiile premierului vizează includerea Portului Constanţa ca prioritate strategică în programele UE, SAFE şi PNRR, precum şi conectarea rutieră/feroviară restantă pentru consolidarea rolului de hub european; totodată, s-a subliniat că dezvoltarea României depinde de valorificarea potenţialului logistic al Constanţei şi al Dobrogei. La nivel prezidenţial, Portul Constanţa a fost prezentat ca o oportunitate-cheie pentru aliaţi în perspectiva reconstrucţiei Ucrainei şi ca nod de cooperare comercială şi militară în cadrul strategiei UE pentru Marea Neagră; această viziune este integrată în Strategia Naţională de Apărare 2025-2030, care mizează pe avantajul geografic al României şi pe rolul portului în conectivitatea Europa-Asia", se arată într-un comunicat al organizaţiei transmis, marţi, AGERPRES.
"În ultimele 12 luni, atât prim-ministrul Ilie Bolojan, cât şi preşedintele Nicuşor Dan au reconfirmat public statutul strategic militar şi economic al Portului Constanţa şi au indicat explicit necesitatea accelerării investiţiilor publice, private şi mixte în infrastructura portuară, rutieră, feroviară şi energetică. Declaraţiile premierului vizează includerea Portului Constanţa ca prioritate strategică în programele UE, SAFE şi PNRR, precum şi conectarea rutieră/feroviară restantă pentru consolidarea rolului de hub european; totodată, s-a subliniat că dezvoltarea României depinde de valorificarea potenţialului logistic al Constanţei şi al Dobrogei. La nivel prezidenţial, Portul Constanţa a fost prezentat ca o oportunitate-cheie pentru aliaţi în perspectiva reconstrucţiei Ucrainei şi ca nod de cooperare comercială şi militară în cadrul strategiei UE pentru Marea Neagră; această viziune este integrată în Strategia Naţională de Apărare 2025-2030, care mizează pe avantajul geografic al României şi pe rolul portului în conectivitatea Europa-Asia", se arată într-un comunicat al organizaţiei transmis, marţi, AGERPRES.
Cu toate acestea, consideră patronatul - evaluările instituţionale independente şi situaţia proiectelor arată un decalaj semnificativ între intenţiile exprimate şi starea actuală a implementării.
Organizaţia patronală a amintit, în acest sens, de raportul Curţii de Conturi, care a constatat "performanţă sub potenţial', absenţa unei strategii coerente la nivel naţional, management preponderent provizoriu şi nerealizarea investiţiilor asumate, cu impact direct asupra competitivităţii portului. În paralel, Corpul de Control al prim-ministrului a identificat nereguli majore de guvernanţă la CNAPM, afectând stabilitatea decizională şi capacitatea administrativă de execuţie.
Potrivit sursei citate, în zona investiţională, proiecte critice - dragaje de investiţii, modernizarea reţelelor electrice (Etapa II), Master Plan rutier - se află încă în etape de licitaţie/evaluare sau au întârzieri, ceea ce menţine riscuri operaţionale (adâncimi insuficiente, congestie, costuri energetice ridicate) şi riscuri de competitivitate faţă de porturi concurente.
"Realitatea curentă din Portul Constanţa contrazice ansamblul de declaraţii politice privind statutul şi ritmul investiţiilor - de aceea, sunt necesare măsuri concrete de corelare a managementului şi a investiţiilor cu intenţiile declarate ale prim-ministrului şi preşedintelui: guvernanţă stabilă cu indicatori cheie de performanţă şi mandat pe proiecte PT (Programul Transport 2021-2027)/CEF (Programul Transport 2021-2027 / Mecanismul de Interconectare a Europei), calendar accelerat şi public de execuţie, transparenţă tarifară şi consultare obligatorie a comunităţii portuare, plus un mecanism interinstituţional de coordonare (Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii - CN APM SA - CFR - CNAIR) pentru deblocarea jaloanelor critice", consideră OPC Port Business Association.
CN Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa administrează Portul Constanţa şi infrastructura publică concesionată de la statul român în baza Ordonanţei nr. 22/1999. Administraţiile portuare au obligaţia să întreţină, să repare, să modernizeze, să dezvolte şi să menţină caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii portuare, conform planurilor de proiectare sau cărţilor tehnice aferente.
Administraţia portuară îşi aprobă planurile de investiţii în forurile decizionale, acestea regăsindu-se în planurile de management şi în indicatorii de performanţă. Proiectele pot fi iniţiate de administraţia portuară, de operatori privaţi sau de operatori privaţi în asociere cu administraţiile portuare.
"În prezent, CNAPM nu dispune de o strategie conjugată pentru infrastructură, suprastructură, energie, PCS (Port Community System), mediu, siguranţă şi securitate portuară. Lipsa direcţiilor clare, întârzierile şi absorbţia minimă de fonduri europene se reflectă într-o infrastructură precară (rutier, feroviar, legături multimodale, adâncimi, starea cheiurilor) şi proiecte dezvoltate preponderent punctual, fără integrare într-o strategie locală/naţională şi fără consultarea asociaţiilor profesionale şi a operatorilor, contrar Regulamentului (UE) nr. 352", precizează organizaţia patronală.
Aceasta a trecut în revistă proiectele cu finanţare europeană neîncepute sau aflate în întârziere sau blocate.
Printre acestea se numără: modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa; extinderea cheurilor danelor 10 şi 12 din Zona Midia, inclusiv consolidări; E-COLD - Furnizarea de energie electrică la cheu (Cold Ironing) în Portul Constanţa; Master Plan infrastructură rutieră - reabilitare/modernizare/extindere Portul Constanţa & Midia; extinderea la 4 benzi a drumului Poarta 7 - joncţiune "Pod rutier CDMN (Canalul Dunăre-Marea Neagră)" - legătura Poarta 9/Poarta 8 (Nord); dragaje de investiţii - zonele Constanţa, Midia şi Mangalia; modernizarea şi extinderea infrastructurii de apă şi canalizare; dezvoltarea capacităţii feroviare în Sectorul Fluvio-Maritim.
OPC Port Business Association mai susţine că, în practică, procedurile şi pârghiile utilizate de administraţia portuară şi alte autorităţi descurajează investiţiile, durata totală de avizare variind, de regulă, între unul şi doi ani.
Aceasta a adăugat că pentru terenurile adjudecate prin licitaţie publică, operatorul îşi asumă realizarea investiţiei conform valorii/termenelor stabilite de Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Nerealizarea la termen poate atrage executarea garanţiei (5% din valoarea C+M) sau rezilierea contractului.
Printre efectele economice directe pentru mediul de afaceri se află: prelungirea timpilor de operare şi creşterea costurilor de manevră în lipsa adâncimilor asigurate prin dragaje; restricţii de capacitate şi costuri ridicate ale energiei în lipsa modernizării reţelelor şi a conectării la cheu; congestie rutieră/feroviară din cauza neavansării master planului rutier şi a proiectelor feroviare complementare; descurajarea investiţiilor private şi migrarea fluxurilor către porturi concurente din regiune.
"Pentru a recupera întârzierile şi a proteja finanţările europene, este necesar un mecanism de urgenţă, pe 90 de zile, sub coordonarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu participarea Corpului de control al primului ministru, Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) şi Curţii de Conturi (în limita mandatului)", sugerează Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association.
Totodată, aceasta propune un calendar de consultare periodică cu operatorii portuari privind investiţiile şi serviciile, în linie cu Regulamentul (UE) 2017/352, precum şi emiterea de decizii/avize acolo unde sunt identificate practici discriminatorii ori lipsă de transparenţă.
În plus, conform sursei citate, este necesară relansarea procedurilor de selecţie pentru Consiliul de Administraţie al CNAPM SA, cu profil de competenţe legate de: absorbţia fondurilor europene; execuţia fizică a proiectelor; digitalizare; siguranţă şi mediu; transparenţă tarifară. Din acestr consiliu ar trebui să facă parte în mod obligatoriu şi un reprezentant al operatorilor portuari, sau, măcar constituirea unui "Port Community Advisory Board", format din reprezentanţi ai operatorilor portuari, asociaţiilor profesionale şi utilizatorilor de infrastructură, cu rol consultativ obligatoriu în definirea, prioritizarea şi calendarizarea investiţiilor.
Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association reprezintă principalii agenţi economici din porturile Constanţa, Midia şi Mangalia, mari investitori locali cât şi grupuri internaţionale prezente prin investiţii locale în aceste porturi, cu o majoritate de cel puţin 2/3 din operatorii portuari ce realizează peste 70% din traficul de mărfuri şi o cifră de afaceri atinsă în anul 2024 de 8,45 miliarde lei.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 10 / 20643 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Filip & Company a organizat în parteneriat cu Asociația Studenților în Drept cea de-a zecea ediție a Concursului de negocieri simulate „Teodora Tudose”
MAXIM ̸ Asociații asistă EMSIL TECHTRANS în tranzacția imobiliară încheiată cu METSO pentru o proprietate industrială din Oradea
Kinstellar a consiliat GEA Group, firmă cu operațiuni în peste 150 de țări, cu privire la crearea unui joint venture cu RebelDot, companie de tehnologie din Cluj-Napoca. Echipa care a gestionat proiectul a fost condusă de Rusandra Sandu (Partner) și Mihai Stan (Managing Associate)
Mitel & Asociații dezvoltă o practică de litigii construită în jurul unui nucleu de avocați cu mare experiență, capabilă să ducă la capăt mandate complexe cu impact financiar și reputațional major, într-o piață în care disputele devin tot mai tehnice și mai dure | De vorbă cu Magda Dima (Partener) despre cum se construiește strategia, se evaluează riscurile și se formează generația nouă de litigatori
Echipa de Concurență a RTPR îmbină experiența cu precizia operațională, într-o formulă remarcată în Legal 500 și Chambers | De vorbă cu partenerii Valentin Berea și Roxana Ionescu despre modul de lucru care privilegiază consistența și rigoarea, cu rezultate ce confirmă profesionalismul și anvergura practicii
NNDKP, Popescu & Asociații și ZRVP au cei mai mulți profesioniști listați în Benchmark Litigation - 2025. Ce avocați au intrat în liga „Litigation Stars” și prin ce s-au remarcat firmele aflate în plutonul de forță al practicii
Mușat & Asociații confirmă, în Real Estate, forța unei echipe obișnuite să lucreze sub presiunea timpului și a reglementărilor, menținând proiectele pe un traseu sigur de la due diligence la implementare | De vorbă cu Monia Dobrescu (Partener) despre combinația de rigoare juridică, luciditate în evaluarea riscurilor și creativitate în soluții, într-o periodă plină de provocări
NNDKP confirmă, prin practica de Litigii, că este prima opțiune pentru companiile care au nevoie de reprezentare în dosare cu miză de sute de milioane de euro, în instanțe și arbitraje la curți internaționale | De vorbă cu Emil Bivolaru (Partener Executiv) și Sorina Olaru (Partner) despre combinația dintre strategie, tehnologie și echipe capabile să ducă la capăt dosare complexe cu soluții favorabile, construite pe argumente solide, într-o piață a disputelor sofisticată
Patru firme de avocați din România, evidențiate pentru activitatea în domeniul Competition ̸ Antitrust | NNDKP, CMS, TZA și D&B David și Baias au intrat în topul global al firmelor cu cea mai bună practică de concurență. Cine sunt avocații evidențiați de GCR 100 – 2026 și care au fost proiectele care au adus recunoaștere echipelor locale
ZRVP, desemnată din nou „Firma de Avocatură a Anului din România” la Lexology Index Awards 2025 | Dr. Cosmin Vasile (Managing Partner): Un premiu obținut doi ani la rând spune un lucru simplu: că echipa merge în direcția bună. O astfel de recunoaștere confirmă nivelul profesional atins și, în același timp, ne obligă să rămânem la fel de exigenți
Fiscalitate ̸ Litigii Fiscale - Practica de Taxe a Kinstellar funcționează ca un „hub” integrat între drept, fiscalitate și finanțe, ce conturează un parcurs procedural previzibil, din faza de control al documentelor până la soluțiile finale ale instanței. Clienții beneficiază de pregătire proactivă, probatoriu robust și o echipă calibrată pentru litigii sofisticate | De vorbă cu Theodor Artenie (Counsel) și Raluca Botea (Counsel) despre tendințele ultimului an, prevenție, timing și modul de lucru al unei echipe recunoscute de directoarele internaționale
Mușat & Asociații asistă cu succes asocierea DOGUS în adjudecarea și semnarea contractului pentru cel mai mare proiect de infrastructură derulat în ultimii ani de o autoritate publică în București
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





