Reducerea facilităţilor din domeniul construcţiilor ar putea trimite peste hotare specialiştii (federaţie construcţii)

 

"S-a ajuns acum la concluzia: coborâm pragul acesta de facilităţi fiscale de la salariu de 30.000 lei la 10.000 lei. Ce am făcut cu asta? Pur şi simplu am acţionat asupra salariilor inginerilor, a specialiştilor, a şefilor de echipă, adică a persoanelor care sunt extraordinar de importante într-un proces economic. Ce facem? Îi trimitem peste hotare şi îi stimulăm să plece tot timpul pe cei mai buni? Asta este ceea ce cred că se va întâmpla într-un viitor foarte apropiat dacă mediul politic nu va înţelege că trebuie să stea la masă de vorbă cu mediul economic", a menţionat Adriana Iftime.

 

Ea a subliniat că, pentru mediul de afaceri, a nu avea predictibilitate mai ales în legislaţia privind fiscalitatea "este un lucru foarte, foarte grav".

 

La rândul său, Emilian Ducă, membru al Camerei Consultanţilor Fiscali din România, a explicat că sunt câteva modificări propuse care se pare că nu vor aduce venituri suplimentare şi mai degrabă vor irită anumite industrii.

 

"Vorbim aici, pe de o parte, de reducerea facilităţilor din domeniul construcţiilor şi industria alimentară şi agricultură, unde se diminuează plafonul de la 30.000 lei - plafonul maxim la care se pot aplică scutirile de impozit şi de contribuţie de asigurări de sănătate - la 10.000 de lei, o valoare care nu este uşor de atins de către cei din sectorul respectiv dar, în acelaşi timp, nici nu cred că vor produce efecte spectaculoase din punct de vedere al încasărilor", a precizat Emilian Ducă.

 

Directorul general al FPSC a subliniat că este vorba despre facilităţi acordate angajaţilor din construcţii şi nu "cadouri pentru firmele de construcţii".

 

"Sigur că are o istorie această Ordonanţă 114 prin care constructorilor li s-au acordat aceste facilităţi. Este vorba despre facilităţi acordate angajaţilor din construcţii - şi vreau să întăresc această idee. Nu s-au făcut nişte cadouri firmelor de construcţii. Sunt facilităţi aplicate pe salariile angajaţilor. De ce s-a întâmplat acest lucru? La finalul lui 2018 am semnat un acord cu Guvernul României prin care construcţiile au fost declarate sector prioritar pe următorii 10 ani. De ce? Pentru că România este o ţară care are nevoie încă de foarte multe investiţii şi pentru că la nivelul lui 2018 ponderea construcţiilor în PIB scăzuse, cred că era în jur de 3,5 - 3,7% din PIB, adică foarte, foarte jos", a explicat Adriana Iftime.

 

Ca termen de comparaţie, directorul general al FPSC a făcut referire la anii 2009 - 2010, când construcţiile ajunseseră să reprezinte circa 11% din PIB, un nivel care ar trebui să fie şi în prezent.

 

"Suntem o ţară care are nevoie de foarte multe investiţii. Care a fost rezultatul aplicării acestor facilităţi fiscale şi declararea unui salariu minim în construcţii ceva mai mare decât în economie? Am avut o creştere atât în ceea ce priveşte numărul de angajaţi - astăzi avem cu aproape 150.000 de angajaţi mai mulţi în construcţii faţă de 2018", a mai spus Adriana Iftime.

 

Ea a precizat că, în 2018, România avea peste 200.000 de angajaţi în construcţii, iar în prezent sunt în jur de 430.000.

 

"Este un lucru care trebuie să spună foarte mult, în condiţiile în care toată lumea se plânge de criză de forţă de muncă. Am urmărit şi am solicitat ANAF, în mod oficial, să ne prezinte care este situaţia încasărilor la bugetul de stat - încasărilor de taxe şi impozite din sectorul construcţii - a crescut cu peste 12 procente. Oare, dacă ceva funcţionează, de ce să renunţăm la acest ceva care funcţionează?", a mai spus Adriana Iftime.

 

Ea a menţionat că explicaţiile din zona politică, din zona guvernamentală şi parlamentară au fost că "nu este etic, că nu este moral ca un sector al economiei să beneficieze de nişte lucruri şi celelalte nu".

 

"Da, aparent aşa este, dar oare este corect ca, în această piaţă unică europeană, un muncitor care lucrează în România şi toarnă un metru cub de beton şi primeşte 100 de lei, dacă se duce şi lucrează în Germania, Austria sau în orice altă ţară primeşte 300 de lei, cum tratăm acest concept de egalitate, de moralitate, de piaţă concurenţială, de piaţă unică şi aşa mai departe? Trebuie făcut ceva. Sigur că alte sectoare de activitate pot să gândească la fel ca noi şi, iată, că în urmă cu circa două luni, un alt sector de activitate beneficiază de aceste facilităţi. Oare nu cumva impozitarea, fiscalizarea pe salarii este mult prea mare în România? Oare nu trebuie umblat în altă parte sau, dacă se poate umbla acolo - dat fiind că întreaga noastră economie se pare că are nişte probleme, nu trebuie început de undeva ca să se repare şi să se între într-o linie ascendentă?", a adăugat directorul general al FPSC.