România ar trebui să accelereze investiţiile şi cadrul legislativ pentru valorificarea resurselor critice (analiză)

De asemenea, România trebuie să construiască o strategie naţională de reciclare a materialelor critice, având în vedere obiectivul stabilit de Uniunea Europeană ca minimum 25% din necesarul de materii prime critice să provină din reciclare până în 2030, prin dezvoltarea unei infrastructuri dedicate colectării şi recuperării magneţilor permanenţi, bateriilor şi DEEE-urilor.

"Pentru a facilita implementarea acestor direcţii, este esenţială crearea unei Platforme Naţionale pentru Parteneriate Strategice, de tip one-stop-shop, care să centralizeze toate procesele relevante pentru investitori, de la autorizarea rapidă a proiectelor strategice şi ghidarea privind legislaţia, stimulentele şi finanţările europene, până la coordonarea dialogului cu autorităţile locale şi facilitarea parteneriatelor tehnologice şi financiare, oferind investitorilor un singur punct de contact şi un parcurs clar, predictibil şi accelerat pentru investiţiile în resurse critice", menţionează sursa citată.

Conform analizei, impulsul global în tranziţia tot mai accelerată către tehnologii verzi, AI, electronice avansate şi aplicaţii de apărare a transformat metalele rare (REE) într-un pilon esenţial al economiei moderne, evidenţiind atât importanţa lor strategică, cât şi vulnerabilităţile sistemice ale lanţurilor de aprovizionare globale. Cele 17 elemente din categoria rare earths (pământuri rare), alături de scandiu şi ytriu, sunt critice datorită proprietăţilor magnetice, optice şi electrice unice, fiind utilizate masiv în vehicule electrice, turbine eoliene, senzori, lasere, telecomunicaţii, imagistică medicală, centre de date AI şi sisteme militare avansate, în timp ce consumul global de magneţi REE este estimat să crească anual cu până la 9% în următorul deceniu, conform EY - Rare earths: hidden leverage beneath the surface.

Conform studiului EY ' Rare earths: hidden leverage beneath the surface' , România este inclusă în regiunea Europei Centrale, identificată ca având un rol potenţial important în strategia Europei de securizare şi diversificare a aprovizionării cu elemente de pământuri rare.

România este menţionată ca parte a unui grup de ţări care contribuie la potenţialul regional mai larg, însă raportul subliniază că accesul la zăcăminte sau resurse nu este suficient pentru reducerea dependenţei de China, din cauza capacităţilor limitate de rafinare şi separare existente în Europa. Astfel, rolul României este încadrat în context regional, însă fără a fi evidenţiate capacităţi industriale sau proiecte specifice deja funcţionale Uniunea Europeană încearcă să reducă această dependenţă prin intermediul unor iniţiative legislative, precum CRMA, care stabileste că, până în 2030, UE trebuie să extragă cel puţin 10% din necesarul anual al materiilor prime critice, să proceseze 40% şi să acopere 25% prin reciclare, limitând totodată dependenţa de un singur stat terţ la maxim 65% din necesar.

Comisia evidenţiază şi potenţialul reciclării magneţilor permanenţi şi necesitatea reconstrucţiei lanţurilor de aprovizionare europene, subiect abordat şi în proiectele oficiale dedicate REE pentru e-mobility, precum REESilience (Resilient and sustainable critical raw materials REE supply chains for the e-mobility and renewable energy ecosystems and strategic sectors). În acest context, cercetătorii din cadrul REESilience au analizat în profunzime alternativele la sursele chineze de REE, evaluând pentru intervalul 2022-2035 evoluţia disponibilităţii, a volumelor şi a dinamicii preţurilor.

Analiza se bazează pe un mix de informaţii provenite din studii de specialitate, date industriale şi interviuri cu experţi şi ia în calcul atât resursele primare, reprezentate de exploatări miniere, cât şi resursele secundare, rezultate din reciclarea produselor ajunse la finalul ciclului de viaţă.

În acest cadru instituţional, România ar putea urmări o implicare activă în iniţiativele regionale din Europa Centrală pentru diversificarea aprovizionării cu elemente de pământuri rare, consolidând rolul său într-un lanţ valoric strategic susţinut de Uniunea Europeană. Comisia Europeană a anunţat un pachet de 47 de proiecte de minerit pentru materiale critice în 13 state membre, iar România are trei proiecte în domeniul pământurilor rare şi mineralelor critice: exploatarea grafitului la Baia de Fier (Gorj), magneziului la Budureasa (Bihor) şi cuprului la Rovina (Hunedoara), pentru care sunt alocate în total aproximativ 615 milioane de euro, proiecte declarate strategice şi vizate pentru simplificarea procedurilor de autorizare şi acces la finanţare europeană.

În paralel, la nivel guvernamental, Ministerul Energiei din România a comunicat că a primit o ofertă de la compania Critical Metals Corp (deţinută de European Lithium) pentru un acord exploratoriu cu Nuclearelectrica şi filiala sa FPCU Feldioara, care ar putea permite construirea unei fabrici de procesare a pământurilor rare în România, folosind concentratele extrase din zăcământul Tanbreez din Groenlanda. În această iniţiativă, proiectul ar permite procesarea la Feldioara a până la 50% din producţia acelor pământuri rare, vizând crearea unei capacităţi industriale europene de top şi transformarea României într-un furnizor constant pentru industrii cheie, precum microprocesoare, aerospaţială sau apărare.