România are nevoie de o strategie pentru producţie Made in România aliniată agendei Made in Europa (studiu)

Articularea unei strategii pentru producţie Made in România aliniată agendei Made in Europa şi investiţii publice care să ajute regiunile mai puţin competitive să-şi îmbunătăţească perfomanţa şi să recupereze decalajul, se numără printre recomandările unui studiu prezentat miercuri la un eveniment organizat de Institutul European din România (IER).

"În încheierea studiului oferim o serie de recomandări din care menţionăm articularea unei strategii Made in Romania, investiţii publice care să ajute regiunile mai puţin competitive să-şi îmbunătăţească perfomanţa şi să recupereze decalajul garantând totodată că cele mai competitive din România continuă să prospere, conceptul de convergenţă ascendentă. În plus, România are o un potenţial considerabil care trebuie cartografiat, monitorizat şi dezvoltat cu ajutorul aliaţilor din NATO şi UE, iar formule pot varia de la dezvoltarea prin clustere specializate la parteneriatul public - privat. Ceea ce este important este ca această activitate să fie de aproape corelată cu politica industrială a Uniunii Europene şi cu strategiile sectoriale: solar, eolian, hidrogen. Deci să nu meargă împotriva politicii energetice şi de mediu a Europei, ci în tandem cu aceasta", a declarat Daniela Staicu, cadru didactic asociat, Academia de Studii Economice, Facultatea de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine, coordonator studiu omonim SPOS 2023.

Institutul European din România (IER) a organizat miercuri un eveniment ce face parte din seria Dialoguri@IER, cu tema "Consolidarea unei economii europene reziliente la orizontul anului 2040. Integrarea României în lanţurile valorice europene".

Evenimentul a urmărit diseminarea rezultatelor cercetării din cadrul studiului omonim, care a avut ca scop să analizeze şi să prezinte starea generală a economiei europene, pornind de la impactul crizei sanitare generate de pandemia de COVID-19, cât şi efectele agresiunii ruse asupra Ucrainei în contextul schimbării raporturilor de forţe din economia mondială ca urmare a metatransformărilor din societate.

Studiul a fost prezentat de Daniela Staicu şi de Eugenia Guşilov, director fondator Romania Energy Center - ROEC, coautor studiu omonim SPOS 2023.

Daniela Staicu a menţionat că economia România este a 12-a la nivel european, cu un PIB de 286 de miliarde de euro în 2022. În Raport cu dimensiunea economiei Uniunii Europene, aceasta reprezintă 1,8% din PIB-ul Uniunii.

Ea a declarat că principalele oraşe care au constituit motoarele creşterii economice de 4,8% din 2022 au fost Bucureşti, Constanţa şi Braşov.

"Cele două judeţe şi Bucureşti-ul cumulat fac o treime din PIB-ul României şi au crescut cu 6-8%. Timişul şi Clujul au crescut sub media naţională în 2022, iar lipsa infrastructurii este una dintre cauzele creşterii lente în unele judeţe precum Tulcea, Mureş, Mehedinţi, Galaţi şi Suceava. Economia Constanţei a crescut cu aproape 7% în condiţiile în care o bună parte din fluxurile de cereale din Ucraina au fost redirecţionate prin România după ce Rusia a tăiat accesul Ucrainei la Marea Neagră. Portul Constanţa a avut cel mai bun an istorie ca volum de mărfuri", a explicat Daniela Staicu.