România se confruntă cu întârzieri în procesul de desemnare a zonelor de accelerare pentru energie regenerabilă (analiză)

De asemenea, RAAs reprezintă o oportunitate pentru atingerea obiectivelor naţionale privind decarbonizarea şi contribuţia la ţinta europeană de cel puţin 42,5% energie regenerabilă în consumul final până în 2030.

"România se confruntă cu întârzieri în procesul de desemnare a zonelor de accelerare pentru energie regenerabilă. Deşi transpunerea RED III a început în octombrie 2024 şi a trecut printr-un proces de consultare publică, întârzierea a fost prelungită de contextul politic, marcat de instituirea unui guvern interimar cu atribuţii limitate în adoptarea de noi reglementări în perioada de tranziţie", se menţionează într-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Documentul prezintă progresele şi provocările României în ceea ce priveşte dezvoltarea zonelor de accelerare pentru producerea energiei din surse regenerabile, dar şi recomandările experţilor pentru ca acest proces să fie eficient şi sustenabil. De asemenea, documentul este însoţit de o propunere de metodologie privind cartografierea şi desemnarea RAAs, dezvoltată în cadrul proiectului, care va fi testată prin intermediul unei zone pilot în lunile următoare.

Conform analizei EPG - WWF România, provocările cu care România se confruntă la nivel naţional sunt legate de transpunerea directivei, coordonare limitată la nivel interministerial, capacitatea tehnică insuficientă a instituţiilor cheie şi de absenţa unei platforme centralizate de date spaţiale pentru o planificare integrată eficientă. Aceste obstacole sunt agravate de constrângerile fiscale la nivel naţional, respectiv spaţiu redus pentru cheltuieli, care au împiedicat Ministerul Energiei să lanseze oficial procesul de cartografiere RAA, ameninţând atingerea la timp a obiectivelor naţionale în materie de energie regenerabilă.

Pentru a depăşi aceste provocări, autorii analizei recomandă: instituirea unui grup de lucru permanent format din mai multe părţi interesate, care să supravegheze şi susţină punerea în aplicare; adoptarea unei metodologii multicriteriale bazate pe GIS pentru selectarea zonelor potenţiale; prioritizarea terenurilor degradate şi neagricole pentru dezvoltarea energiei regenerabile, evitând zonele sensibile din perspectiva biodiversităţii; dezvoltarea unei platforme centralizate de date spaţiale open-source; integrarea garanţiilor privind biodiversitatea şi adresarea impactului cumulativ între aceste zone şi orice alte infrastructuri existente sau planificate în evaluările strategice de mediu necesare desemnării RAA.

Elaborarea, implementarea şi monitorizarea regulilor de atenuare/mitigare a efectelor dezvoltării fiecărei zone de accelerare asupra naturii (mitigation rulebook), consolidarea proceselor de implicare a părţilor interesate, cu o atenţie deosebită asupra comunităţilor locale din viitoarele zone de accelerare şi asigurarea alinierii între planificarea RAA şi strategiile naţionale de extindere a reţelei sunt alte recomandări ale EPG - WWF România.

Noua publicaţie face parte din RENewLand, un proiect EUKI. RENewLand îşi propune să asigure abordări durabile şi bazate pe ştiinţă pentru desemnarea zonelor de accelerare regenerabilă în trei ţări din Europa de Est: România, Bulgaria şi Ungaria. Bazându-se pe expertiza altor state europene, proiectul se concentrează pe consolidarea capacităţii autorităţilor publice, a asociaţiilor industriale, a societăţii civile şi a mediului academic de a realiza o planificare spaţială intersectorială integrată pentru energia regenerabilă.

Prin dezvoltarea unor metodologii care echilibrează viabilitatea economică cu factorii sociali şi de mediu, proiectul RENewLand oferă instrumente practice pentru atenuarea conflictelor şi simplificarea proceselor de amplasare şi aprobare a parcurilor solare şi eoliene, accelerând astfel tranziţia către energia regenerabilă.