Românii consideră digitalizarea benefică, dar ritmul acesteia e inegal între mediul privat şi stat (studiu)

Deşi românii îşi doresc servicii publice digitale mai eficiente, există şi îngrijorări semnificative. Şase din zece cred că digitalizarea ar putea facilita supravegherea populaţiei de către guvern, iar peste jumătate (57%) sunt îngrijoraţi de modul în care datele personale sunt utilizate fără acordul lor de către marile companii de tehnologie. Aceste date sugerează că succesul transformării digitale depinde nu doar de implementare, ci şi de asigurarea unor măsuri clare de protecţie a datelor, arată cercetarea.

Românii identifică mai multe bariere care încetinesc adoptarea tehnologiilor digitale. Printre obstacolele identificate se numără competenţele digitale scăzute ale cetăţenilor (43%), ale angajaţilor statului (37%) şi corupţia sau interesele politice (36%). De asemenea, utilizarea platformelor digitale publice este dificilă pentru mulţi cetăţeni - 51% dintre români nu le accesează, 25% declară că le este teamă că datele lor pot fi furate, iar unul din cinci afirmă că întâmpină probleme tehnice.

Internetul este utilizat în principal pentru socializare şi divertisment (77% fiind activi pe reţele sociale şi 76% urmărind videoclipuri online). Serviciile digitale sunt de asemenea populare, 61% plătind facturi online, iar 60% accesând servicii bancare. În schimb, educaţia digitală rămâne limitată, în condiţiile în care doar un sfert dintre respondenţi au declarat că folosesc materiale de învăţare online.

Deşi interesul pentru digitalizare este ridicat, majoritatea românilor preferă metodele de instruire tradiţionale. Românii se autoevaluează la un nivel mediu al abilităţilor digitale şi mai puţin de o treime (27%) cer ajutorul altor persoane când sunt în situaţia de a interacţiona cu tehnologia. În plus, preferinţa pentru cursurile de îmbunătăţire a cunoştinţelor digitale în format fizic în detrimentul instruirii online sugerează că programele educaţionale trebuie adaptate la această tendinţă.

Românii identifică mai multe domenii prioritare pentru digitalizare. Cele mai importante sunt plata taxelor şi impozitelor (45%), urmată de obţinerea actelor personale (37%) şi programările la spitalele publice (33%). De asemenea, accesul digital la reţete, adeverinţe şi trimiteri medicale (37%) este o preocupare majoră, evidenţiind necesitatea simplificării serviciilor esenţiale.

Studiul Ipsos a fost realizat în a doua jumătate a lui 2024 pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, 18+, format din 1500 de respondenţi, prin interviuri faţă în faţă la domiciliul respondenţilor, folosind un pas statistic de selecţie a respondenţilor.

Într-un context global în care tehnologia redefineşte modelele economice şi administrative, România are o nevoie concretă de accelerare a progresului digital. Lipsa semnificativă a competenţelor digitale ale populaţiei, combinată cu ritmuri inegale între sectorul privat şi administraţia publică, reprezintă azi principala provocare în domeniu. Pentru a răspunde acestei nevoi de creştere accelerată, s-a lansat Edge Institute, un Think Tank format dintr-un grup independent de experţi, uniţi de viziunea comună de a creşte productivitatea şi competitivitatea economică a României şi, implicit, calitatea vieţii cetăţenilor săi prin dezvoltare şi evoluţie digitală.

Edge Institute îşi asumă rolul de facilitator al acestei transformări, reunind expertiză din mediul privat, academic şi administrativ pentru a oferi soluţii viabile şi direcţii strategice clare. Misiunea institutului este de a sprijini tranziţia digitală a României, astfel încât în următorul deceniu ţara să atingă nivelul mediu al Uniunii Europene în "Decada Digitală"/DESI, un program care măsoară anual gradul de digitalizare al statelor membre.

"Digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci soluţii care simplifică interacţiunea cu administraţia, sprijină antreprenoriatul şi cresc nivelul de educaţie digitală. România are un potenţial imens, dar fără o strategie coerentă şi o implementare eficientă, decalajele se vor accentua. Digitalizarea trebuie să fie un instrument care simplifică viaţa cetăţenilor, eficientizează relaţia cu statul şi creşte competitivitatea economică. Noi credem că, dacă goana după date este noua goană după aur, România are un avantaj unic în regiune: 25 de milioane de cetăţeni, acasă sau în diaspora - un atu care ne poziţionează peste orice altă naţiune din zonă. Acest potenţial ne oferă dreptul şi responsabilitatea de a avea ambiţii serioase pe termen lung. Astăzi ne dorim să urcăm din ultimele poziţii în clasamentele Decadei Digitale, dar, cu o strategie clară şi resurse bine direcţionate, România poate aspira la un rol de lider în Europa Centrală şi de Est în următorii 5-10 ani", a declarat Robert Berza, Director Executiv al Edge Institute, citat în cadrul prezentării studiului.

Pentru ca digitalizarea să aibă un impact real, aceasta trebuie privită ca un proces integrat şi sustenabil. Edge Institute identifică câteva direcţii strategice: creşterea nivelului de educaţie digitală, digitalizarea serviciilor publice şi dezvoltarea unor politici publice eficiente pentru o economie digitală competitivă.