Salariul mediu net depăşeşte 3.000 de lei în Bucureşti şi Cluj, în Vrancea este sub 2000 de lei

Bucureşti, cu un salariu mediu net lunar de 3.684 de lei şi Cluj, cu 3.115 lei, conduc topul celor mai bine plătite judeţe din ţară, iar Vrancea este singurul judeţ unde salariul mediu este sub 2.000 de lei, adică 1.999 lei, arată un studiu privind piaţa muncii în 2018 realizat de Syndex.

Decalajele geografice se menţin foarte mari: salariul mediu din Bucureşti este cu 84% mai mare decât cel din Vrancea; mai mult, salariul mediu din Bucureşti a crescut cu 12,6% în 2018, în timp ce cel din Vrancea a crescut cu 11,1%.

 Observaţia are o validitate generală: regiunile cu salarii reduse (sud, sud-est şi nord-est, precum şi unele judeţe din sud-vest) înregistrează rate de creştere salarială mai mici decât judeţele unde salariile sunt deja mult peste medie. Convergenţa nu se vede decât la vârf, capitala înregistrând o rată de creştere ceva mai mică decât judeţele Cluj, Timiş, Braşov sau Sibiu. Dacă diferenţele de creştere se menţin, în următorii cinci ani Clujul ar putea ajunge şi chiar depăşi Bucureştiul din punct de vedere al remunerării medii.

Salarii de peste 2.600 de lei mai sunt în Iaşi (2.650 lei), Sibiu (2.676 lei), Braşov (2.680 lei), Timiş (2.945 lei), Ilfov (2.913 lei).

La polul opus, cu salarii între 2.000 şi 2.200 de lei sunt 19 judeţe: Maramureş, Suceava, Botoşani, Neamţ, Vaslui, Brăila, Buzău, Călăraşi, Vâlcea, Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara, Bihor sau Sălaj.

La nivel sectorial, angajaţii din IT şi din intermedieri financiare şi asigurări au în continuare cele mai mari salarii medii, creşterea de 9,4% înregistrată de aceste două sectoare între ianuarie 2019 şi ianuarie 2018 fiind însă sub media naţională de 16,8%. Creşteri salariale consistente au fost înregistrate în sectorul construcţii, care se confruntă cu presiuni importante pe piaţa muncii, şi în activităţile de servicii administrative şi suport, care cuprinde în mare parte activităţi de outsourcing.

Chiar dacă salariile au crescut în toate sectoarele mari de activitate, creşterile din sectorul public (administraţie si apărare, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială) sunt deosebit de ridicate, guvernul având în acest sens o politică explicită de eficientizare a activităţii (retenţia personalului şi atragerea de candidaţi performanţi) şi de impulsionare a creşterii economice generale. În această ultimă privinţă, ecuaţia are cel puţin două necunoscute: în primul rând, măsura în care creşterile salariale din sectorul public vor împinge indirect, prin mecanismul pieţei muncii, salariile în sus şi în sectorul privat; în al doilea rând, măsura în care creşterile salariale impulsionează producţia internă şi nu alimentează creşterea accelerată a importurilor de bunuri de consum, notează realizatorii studiului.

Continuarea strategiei de creştere actuale trebuind să fie însoţită de o stimulare suplimentară a producţiei interne. În plus, pentru a asigura sustenabilitatea strategiei actuale, guvernul trebuie să se concentreze pe creşterea veniturilor bugetare, care rămân extrem de reduse în comparaţie cu celelalte ţări europene.

La nivelul industriei prelucrătoare, remunerarea medie a crescut în 2018 mai ales în sectorul fabricării mijloacelor de transport (cu excepţia automobilelor) şi în sectorul fabricării produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucratea ţiţeiului. General vorbind, decalajele între sectoarele industriei prelucrătoare se măresc în mod evident, creşterile din sectoarele cu salariile cele mai mici (mobilă, îmbrăcăminte, pielărie) fiind sub medie.