Sectorul de petrol şi gaze pierde anual până la 230 milioane euro, prin nefolosirea emisiilor de metan(asociaţie)

 

"Punerea în aplicare a măsurilor de reducere cunoscute şi fezabile din punct de vedere tehnic la momentul actual ar putea reduce emisiile de metan cu peste 75%, iar gazele astfel recuperate au o valoare de piaţă de aproximativ 160 până la 230 de milioane de euro, la preţurile actuale.

În plus, recuperarea gazului evacuat din câmpurile petroliere oferă o oportunitate de a creşte rezervele interne de gaz şi de a reduce dependenţa de importuri. Prin captarea şi utilizarea gazului emis prin conductele deschise din câmpurile petroliere, România ar putea acoperi potenţial mai mult decât întregul consum de gaz al sectorului energetic şi ar putea contribui cu până la 20% din nevoile sectorului industrial", se arată într-un comunicat al organizaţiei.

 

Potrivit sursei citate, România este al treilea cel mai mare emiţător de metan din sectorul de petrol şi gaze din Uniunea Europeană, fiind responsabilă de 15% din totalul emisiilor de metan din această categorie. Urgenţa de a aborda problema emisiilor de metan din sectorul energetic este sporită de o discrepanţă semnificativă între estimările oficiale ale inventarului şi măsurătorile directe, ceea ce indică faptul că povara reală a metanului este mai mare decât se credea anterior, subliniază Asociaţia 2Celsius.

 

Potrivit analizei, inventarul naţional de emisii al României subestimează emisiile de metan provenite din petrol şi gaze. Studiul estimează un total de 120 de kilotone de metan pe an de la siturile de producţie de petrol din sudul României, ceea ce este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât emisiile raportate pentru întregul sector de producţie de petrol din România în 2020. Acest lucru evidenţiază necesitatea unor măsuri solide pentru a evalua cu exactitate şi a atenua emisiile de metan, consideră realizatorii documentului.

 

Potrivit acestora, operatori precum Petrom, Romgaz şi Transgaz au capacitatea şi responsabilitatea de a investi în noi proiecte care nu numai că măresc rezervele de gaz, dar contribuie şi la obiectivele climatice.

 

Un exemplu în acest sens este recuperarea gazului evacuat din zăcămintele de petrol, care reprezintă o oportunitate promiţătoare. Costurile estimate pentru un proiect de recuperare a gazului, aşa cum sunt prezentate în analiză, ar putea fi recuperate în doi ani. Acest lucru nu numai că subliniază viabilitatea financiară a unor astfel de proiecte, dar le şi poziţionează ca fiind investiţii solide, subliniază autorii.

 

Pe de altă parte, implementarea unor programe de detectare şi reparare a scurgerilor (LDAR) cu frecvenţă ridicată este esenţială pentru reducerea emisiilor fugitive şi atenuarea riscurilor pentru mediu şi sănătate.

 

"România se află într-un moment critic şi are posibilitatea de a reduce semnificativ emisiile de metan din sectorul său de petrol şi gaze, îmbunătăţind în acelaşi timp securitatea energetică. Fezabilitatea economică a infrastructurii de reducere a metanului şi eficacitatea programelor LDAR subliniază importanţa unei acţiuni imediate şi cuprinzătoare. Operatorii au capacitatea şi responsabilitatea de a deschide calea în reducerea emisiilor de metan şi de a contribui la un viitor durabil şi responsabil din punct de vedere climatic", susţine Mihai Stoica, director executiv 2Celsius.

 

Analiza, realizată cu ajutorul modelului FEAST (Fugitive Emissions Abatement Toolkit) folosit şi de Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA, arată că, chiar şi în cazul unor cheltuieli de capital iniţiale mai mari, costul programelor LDAR poate fi recuperat în decurs de un an prin vânzarea gazului recuperat.

 

Acest dublu beneficiu al recuperării financiare şi al impactului pozitiv asupra securităţii energetice naţionale subliniază şi mai mult rolul critic pe care iniţiativele de reducere a metanului îl pot juca în peisajul economic şi de mediu al României, se mai precizează în comunicat.

 

În momentul de faţă, Comisia Europeană lucrează la Regulamentul UE privind Metanul, care urmează să fie finalizat în perioadă următoare. România ar trebui să-şi asume un rol activ în elaborarea Regulamentului, urmând a fi direct afectată de implementarea lui.

 

România are una din cele mai vechi infrastructuri de energie din Europa, iar emisii fugitive de metan au fost documentate la majoritatea infrastructurii de petrol şi gaze investigate în ţară.

 

Metanul este un gaz cu efect de seră puternic cu un potenţial de încălzire globală de 80 de ori mai mare decât dioxidul de carbon pe o durată de 20 de ani, iar 60% dintre emisii se datorează acţiunilor umane.