Şefa parchetului european, Laura Codruţa Kovesi, vrea să ia în vizor încălcările sancţiunilor împotriva Rusiei (AFP)

Şefa parchetului european, Laura Codruţa Kovesi, care a supervizat anchete privind fraude în valoare estimată de 14 miliarde de euro în 2022, intenţionează să îi ia în vizor acum pe cei care ocolesc sancţiunile adoptate împotriva Rusiei, relatează AFP.

Ea vrea să ia ca ţintă persoanele, companiile sau organizaţiile criminale care evită sancţiunile economice impuse de UE Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, alimentând astfel maşinăria de război a Moscovei.

"Comisia Europeană ne-a întrebat dacă putem să ne ocupăm de acest lucru. Răspunsul nostru a fost: 'Da, putem să o facem. Suntem pregătiţi'", a dat asigurări Kovesi, într-un interviu pentru AFP realizat la sediul parchetului european din Luxemburg.

"Avem procurori specializaţi. Avem birouri în 22 de state membre (...) Suntem singurul instrument disponibil în acest moment la nivel european pentru a combate această formă de criminalitate", a spus ea.

Totuşi, liderii statelor membre sunt cei care trebuie să ia decizia de a însărcina oficial parchetul european cu această nouă misiune, iar nu toţi sunt susţinători fervenţi ai acestui lucru, comentează AFP.

În România, Kovesi a fost cel mai tânăr procuror general şi prima femeie care a ocupat această funcţie, înainte de a prelua conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), reaminteşte agenţia franceză de presă.

Tenacitatea sa în anchetarea neregulilor clasei politice i-a adus animozităţi în rândul guvernului român, iar ea a fost demisă din acest post cu puţin timp înainte de a fi numită şefa noului parchet european, adaugă AFP.

Echipele sale au obţinut de atunci succese importante, cum ar fi operaţiunea 'Amiral', care a permis destructurarea unei reţele prezente în toate ţările din UE, vinovată de o fraudă transfrontalieră cu TVA de 2,2 miliarde de euro - iar asta pornind de la o cerere de ajutor de la autorităţile fiscale portugheze în legătură cu o mică firmă care comercializa telefoane mobile şi alte aparate electronice.

Parchetul european (EPPO) nu a reuşit totuşi încă să ralieze toate statele membre ale UE: cinci dintre ele (Danemarca, Suedia, Ungaria, Polonia şi Irlanda) refuză să participe şi să numească procurori dedicaţi.

"Ne-ar plăcea să lucrăm cu colegii noştri din cele cinci state în cadrul EPPO, însă este o decizie politică", a comentat Kovesi.

"Ceea ce sper este că, văzând rezultatele noastre, constatând avantajele pe care le oferă EPPO, rapiditatea, eficacitatea anchetelor noastre, ei ar putea fi convinşi că singura soluţie este să ni se alăture", a adăugat procuroarea-şefă.

Kovesi a respins ideea că ţările din estul Europei ar fi mai corupte decât celelalte, evidenţiind anchetele în desfăşurare în Germania şi Italia privind fraude ample cu TVA.

Ea a precizat de asemenea că s-a deplasat la Kiev cu echipele sale, care sunt pregătite să ajute Ucraina să deruleze reformele anticorupţie necesare pentru aderarea la UE.

Procuroarea-şefă explică mai explică faptul că, inclusiv în cadrul ţărilor din UE, lupta împotriva fraudei fiscale se izbeşte de o ostilitate anti-Bruxelles.

"Aud spunându-se în unele state membre că, dacă furi bani naţionali, este o problemă, dar dacă furi bani ai UE, nu mai este o problemă", a afirmat ea.

"Este un mod greşit de a gândi. Până la urmă, banii voştri, banii noştri, sunt destinaţi tuturor cetăţenilor europeni. Şi trebuie protejaţi pentru toţi cetăţenii europeni", a mai spus Kovesi.