Statul împrumută 177 mil. E pentru construirea a două penitenciare şi a unor facilităţi destinate personalului ANP
04 Decembrie 2019
AGERPRESProiectul are în vedere realizarea a patru unităţi distincte din cadrul sistemului penitenciar român, având drept beneficiu generic principal crearea a 1.900 de noi locuri de cazare pentru variate categorii de deţinuţi, conforme cu standardele europene privind penitenciarele
Statul român a contractat un împrumut de 177 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru construirea a două penitenciare, care vor crea 1.900 de noi locuri pentru diverse categorii de deţinuţi, în conformitate cu standardele europene, precum şi a unei facilităţi de pregătire a personalului din penitenciare şi a unui centru pentru recuperarea capacităţii de muncă a ofiţerilor, potrivit unui proiect de lege publicat miercuri pe site-ul Ministerului de Finanţe (MFP).
"Realitatea unui sistem penitenciar românesc învechit din punct de vedere al infrastructurii, sistem care nu îşi poate realiza rolul de custodiere şi reintegrare socială în acord cu standardele privind drepturile omului, precum şi hotărârea-pilot în cauza Rezmiveş şi alţii împotriva României (...), pronunţată de CEDO la data de 25 aprilie 2017, hotărâre care priveşte condiţiile de detenţie din închisorile şi centrele de reţinere şi arest preventiv din România, au generat necesitatea luării unor măsuri la nivel naţional pentru remedierea acestei situaţii. Potrivit Deciziei Curţii, măsurile aşteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere, astfel: 1. măsuri de natură administrativă, prin care să se reducă supra-aglomerarea şi să se îmbunătăţească condiţiile materiale de detenţie, respectiv 2. măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv şi a recursului compensatoriu specific. În executarea hotărârii CEDO menţionate, Guvernul României a aprobat o serie de memorandumuri prin care se instituie măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi diminuarea fenomenului supraaglomerării în penitenciare. Printre măsurile mai sus menţionate se numără şi obiectivele Proiectului privind Modernizarea infrastructurii judiciare în România pentru a cărui sprijinire s-a contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei împrumutul în valoare de 177 de milioane de euro", se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de Lege pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (Proiectul privind Modernizarea infrastructurii judiciare în România), semnat la Bucureşti la 13 august 2019 şi la Paris la 2 septembrie 2019.
"Realitatea unui sistem penitenciar românesc învechit din punct de vedere al infrastructurii, sistem care nu îşi poate realiza rolul de custodiere şi reintegrare socială în acord cu standardele privind drepturile omului, precum şi hotărârea-pilot în cauza Rezmiveş şi alţii împotriva României (...), pronunţată de CEDO la data de 25 aprilie 2017, hotărâre care priveşte condiţiile de detenţie din închisorile şi centrele de reţinere şi arest preventiv din România, au generat necesitatea luării unor măsuri la nivel naţional pentru remedierea acestei situaţii. Potrivit Deciziei Curţii, măsurile aşteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere, astfel: 1. măsuri de natură administrativă, prin care să se reducă supra-aglomerarea şi să se îmbunătăţească condiţiile materiale de detenţie, respectiv 2. măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv şi a recursului compensatoriu specific. În executarea hotărârii CEDO menţionate, Guvernul României a aprobat o serie de memorandumuri prin care se instituie măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi diminuarea fenomenului supraaglomerării în penitenciare. Printre măsurile mai sus menţionate se numără şi obiectivele Proiectului privind Modernizarea infrastructurii judiciare în România pentru a cărui sprijinire s-a contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei împrumutul în valoare de 177 de milioane de euro", se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de Lege pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (Proiectul privind Modernizarea infrastructurii judiciare în România), semnat la Bucureşti la 13 august 2019 şi la Paris la 2 septembrie 2019.
Conform sursei citate, proiectul are în vedere realizarea a patru unităţi distincte din cadrul sistemului penitenciar român, având drept beneficiu generic principal crearea a 1.900 de noi locuri de cazare pentru variate categorii de deţinuţi, conforme cu standardele europene privind penitenciarele, precum şi recuperarea capacităţii de muncă prin servicii medicale şi baze de tratament de specialitate, respectiv formarea profesională iniţială şi continuă a personalului din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Proiectul include următoarele patru sub-proiecte: construirea unui penitenciar având 1.000 de locuri de detenţie, în localitatea Berceni, judeţul Prahova, construirea unui penitenciar având 900 locuri de detenţie în localitatea Unguriu, judeţul Buzău, construirea unei facilităţi de pregătire a personalului din penitenciare în localitatea Pantelimon, judeţul Ilfov, şi construirea unui centru pentru recuperarea capacităţii de muncă a ofiţerilor din penitenciare în localitatea Rodbav, judeţul Braşov.
"Proiectul are un impact direct asupra îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale deţinuţilor prin reducerea supra-aglomerării şi asigurarea respectării celor mai bune practice internaţionale cu privire la infrastructură şi regim. Proiectul va asigura de asemenea pregătire profesională şi facilităţi de recuperare pentru personalul penitenciarelor care vor contribui la creşterea nivelului profesional al personalului, şi la reducerea absenteismului cauzat de boli profesionale. Proiectul abordează deficienţele privind condiţiile de detenţie din România şi promovează conformarea cu regulile europene pentru penitenciare", se menţionează în document.
Costul total net al proiectului este de 221,5 milioane de euro, din care suma de 177 de milioane de euro (reprezentând circa 80% din costul total net) va fi acoperită prin împrumutul contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar diferenţa, respectiv echivalentul a 44,5 milioane de euro, reprezintă contribuţia părţii române.
"Contribuţia României se va majora cu valoarea taxelor şi impozitelor aferente proiectului, datorate pe teritoriul României, conform legislaţiei române în vigoare", se spune în expunerea de motive.
Ministerul Justiţiei va implementa proiectul prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în calitate de Agenţie de implementare a proiectului, căreia i se va delega întreaga autoritate şi responsabilitate în utilizarea cu maximă eficienţă a tuturor surselor proiectului şi în realizarea obiectivelor acestuia. În acest sens Administraţia Naţională a Penitenciarelor înfiinţează o Unitate de implementare a proiectului care trebuie să funcţioneze corespunzător pe întreaga durată de implementare a proiectului.
Proiectul este estimat a se implementa pe o perioadă de circa 6 ani, iar data limită de tragere a sumelor împrumutului este 31 mai 2025, ceea ce va permite distribuirea corespunzătoare a costului proiectului pe perioada de implementare, prin încadrarea cheltuielilor aferente acestuia în creditele bugetare şi de angajament aprobate în acest scop prin legea bugetului de stat pentru fiecare an de implementare în parte, în bugetul Ministerului Justiţiei.
"Iniţierea actului normativ este rezultatul încheierii unei acord de împrumut, semnat cu o instituţie financiară internaţională, actul normativ aprobând acordul de împrumut, potrivit prevederilor legislaţiei române în vigoare. Au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 52/2003, republicată, privind transparenţa decizională în administraţia publică. Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de prezentul act normativ se asigură de Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de împrumutat, şi de Ministerul Justiţiei, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în calitate de agenţie de implementare a proiectului", se mai precizează în document.
Publicitate pe BizLawyer? |
Articol 16782 / 18231 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
ZRVP: 30 de ani de tradiție în avocatură, un nou look pentru viitor | Cosmin Vasile (managing partner): Noua imagine reflectă identitatea și tradiția brandului nostru, reinterpretate într-o manieră modernă și îndrăzneață
Edward Sukyas pierde arbitrajul cu statul român și trebuie să plătească peste o jumătate de milion de euro - cheltuieli arbitrale și onorarii plătite avocaților care au apărat România. Litigiul cu Jack Sukyas merge mai departe, modul de alocare a cheltuielilor de arbitraj fiind decis într-o etapă ulterioară a procedurii | Cât au însumat onorariile primite de avocații români aflați de-o parte și alta a baricadei și ce sume au încasat arbitrii
Cum a fost anul 2024 pentru Duțescu & Partners: poziționare în topul internațional al firmelor de avocați evidențiate în practica de Capital Markets, lansarea practicii de drept islamic și multe victorii obținute pentru clienți | De vorbă cu Dr. Cristian Duțescu (partener fondator) și Casiana Dușa (partener) despre parcurs, proiecte și realizări
Precedent important obținut de RTPR pentru Premier Energy Furnizare în materia teoriei impreviziunii. Despăgubiri de aproximativ 4 milioane EUR și dobânzi legale penalizatoare, ca urmare a neexecutării unui contract de furnizare de energie încheiat pe piața PCCB-BC. Alexandru Stănoiu (Counsel) și Ana Popa (Senior Associate), în echipa coordonată de Valentin Berea (Partener)
Bulboacă și Asociații facilitează atragerea de finanțare, la final de an, pentru o companie românească de succes din industria panificației
Pentru echipa de insolvență de la Țuca Zbârcea & Asociații, anul 2024 s-a caracterizat printr-o intensificare a volumului de muncă, cu mandate noi care s-au adăugat unui portofoliu existent bogat. Cele mai multe proiecte au avut complexitate și miză ridicată, necesitând extinderea echipelor implicate și un volum mai intens de activitate | De vorbă cu Cătălina Mihăilescu (Partener) despre activitatea departamentului și planurile de viitor
INTERVIURI 2+1 | Povestea lui “Timi”, numele de alint al biroului NNDKP din Nord-Vestul țării, înființat acum 20 de ani într-o perioadă fără smartphone, Google sau LinkedIn, spusă de doi avocați care au trăit intens toate etapele devenirii sale ca furnizor pentru mediul de afaceri local, standard de etică și membru al comunității academice: ”Vineri la prânz încă nu se născuse ideea; luni, la 10:15, era aprobată”. Mai apoi, ”cu profesionalism, corectitudine și smerenie” a devenit ”un organism viu și adaptabil, care se modelează după viața afacerilor din regiune în fiecare moment”
Meet the Professionals | Din vorbă în vorbă cu Cristina Roșu, proaspăt promovată Partner în cadrul firmei Toncescu și Asociații - KPMG Legal: “Angajarea mea la KPMG Legal după terminarea facultății a fost punctul de plecare al unei călătorii profesionale frumoase și pline de satisfacții, care m-a adus unde sunt astăzi. Am crescut încet, dar constant, în această firmă, dezvoltându-mă ca profesionist, dar mai ales ca om”
Echipa Wolf Theiss dedicată proiectelor din materia insolvenței este în proces de creștere și consolidare, având în vedere interesul ridicat acordat acestui domeniu și creșterea numărului și complexității proiectelor. ”În perioada recentă, ne-au fost solicitate de către clienți numeroase analize privind posibila deschidere a procedurii insolvenței, efectele și riscurile unei astfel de proceduri, dar și opțiunile reglementate pentru restructurarea afacerii, ceea ce arată interesul crescut al companiilor în utilizarea mecanismelor legale”, spun avocații
Băiculescu & Asociații continuă extinderea. Alți doi avocați se alătură firmei, întărind departamentele de Drept Penal și Litigii | Vasile Băiculescu (Managing Partner): ”Fundația unei societăți de avocatură este formată din echipe solide, orientate spre soluții și dedicare pentru client. Continuăm să creștem pentru a oferi un serviciu de calitate”
Insolvență ̸ Restructurare | În spatele scenei, alături de echipa NNDKP, într-o discuție cu trei dintre coordonatorii acestui segment de practică ce a generat venituri de cca. 11 % din total, anul trecut. Debt-recovery rămâne în continuare o parte importantă din activitatea echipei. Focusul tinde să migreze spre procedurile de pre-insolvență, iar componenta de turnaround și restructurare crește în mod constant. Numărul procedurilor de insolvență va crește cu 10-12% în următorii doi ani, estimează avocații
Bondoc și Asociații obține o clarificare importantă la ÎCCJ cu privire la stabilirea competenței pentru soluționarea litigiilor în legătură cu încheierea contractelor finanțate din fonduri alocate prin PNRR, de către beneficiari privați care nu au obligația aplicării procedurilor de achiziție publică
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...