Studiu HPDI: 51% dintre managerii români consideră că facultatea i-a ajutat să obțină un loc bun de muncă

HPDI (Human Performance Development International) a realizat un studiu legat de percepția pe care o au managerii români despre rolul pe care facultățile urmate l-au avut în parcursul lor profesional. Rezultatele arată că 51% dintre respondenți consideră că facultatea, prin intermediul stagiilor de practică și a oportunităților de acces în programe de tip internship, i-a ajutat în găsirea unui loc de muncă. În același timp, 55% dintre participanții la studiu sunt de părere că ansamblul de cunoștințe acumulat în facultate nu a avut un rol determinant în cariera lor. Totuși, 77% dintre cei chestionați nu cred că instituțiile de învățământ superior sunt desuete. Analiza HPDI s-a desfășurat într-un interval de două luni, a cuprins trimiterea unui chestionar către o bază de date formată din 5.800 de manageri, angajați în companii din domenii ca: bancar, IT, farmaceutic, medical, producție, FMCG etc., precum și centralizarea rezultatelor.

“Ne-am dorit de multă vreme să facem o cercetare pentru a afla care este părerea angajaților români despre sistemul românesc de învățământ și ce cred ei despre rolul pe care universitățile absolvite îl au în cariera actuală. Simt că facultatea i-a pregătit pentru a face față cerințelor unui loc de muncă satisfăcător? Consideră că facultatea terminată i-a ajutat în mod real în profesie? Instituțiile superioare de învățământ din România sunt o etapă care trebuie bifată și atât sau cunoștințele acumulate aici au o importanță majoră în carieră? Acestea sunt câteva întrebări pe care noi ni le punem de ceva timp, prin natura relaționării zilnice pe care o avem cu oamenii, fie că vorbim de team buildinguri, traininguri sau sesiuni de coaching”, explică Petru Păcuraru, fondator al HPDI.

Participanții la studiu au urmat cursurile unor facultăți cu profile variate, cei mai mulți fiind absolvenți de: informatică, comunicare și relații publice, management, economie, științe juridice, electrotehnică, psihologie, inginerie, sociologie, istorie sau inginerie.

Întrebați cum ar schimba sistemul universitar existent, cele mai multe răspunsuri au vizat:

→    Necesitatea introducerii mai multor ore de practică și a unor cursuri predate de oameni cu experiență relevantă în materiile predate;
→    Organizarea unor întâlniri periodice între studenți și profesioniști care conduc companii lider de piață în domeniile pentru care se pregătesc viitorii absolvenți;
→    Actualizarea informațiilor predate la cerințele actuale de pe piața muncii, programa actuală fiind învechită;
→    Intensificarea colaborărilor cu diverse organizații, instituții sau companii, pentru a crea mai multe oportunități pentru programe de practică sau internship-uri;
→    Orientare către abilitățile individuale și dezvoltare personală, precum și introducerea educației financiare ca materie obligatorie;
→    Responsabilizarea și îndrumarea tinerilor prin implicarea în activități sociale și în programe de coaching.

“Rezultatele acestui studiu evidențiază clar nevoia ca în cadrul facultăților să prevaleze informațiile practice și mulți consideră că o instituție de învățământ superior i-a ajutat în carieră nu atât prin cunoștințele acumulate, cât prin șansa programelor de internship, prin intermediul cărora și-au găsit de fapt un loc de muncă. Foarte mulți dintre managerii care au răspuns întrebărilor noastre au mărturisit că au simțit lipsa concentrării pe soft skills, adică acele abilități care țin de capacitatea de comunicare, cooperare, creativitate, calități pe care angajatorii din toate domeniile le caută tot mai mult. În concluzie, printre marile carențe ale facultăților, la ora actuală, au fost identificate lipsa orientării către om, către identificarea capacităților individuale și către dezvoltarea personală, precum și lipsa de adaptare la realitățile socio-economice care-i așteaptă pe proaspeții absolvenți”, a punctat Petru Păcuraru.