Weekendul trecut a fost primul în care preţurile pe piaţa pentru ziua următoare, în România, au fost negative

România a întregistrat în acest weekend preţuri negative la energia electrică pe piaţa pentru ziua următoare, iar în piaţa de echilibrare s-au atins preţuri negative de 2.000 euro pe MWh, a declarat, joi, Virgiliu Ivan, directorul DEN CNTEE Transelectrica, la ediţia a II-a a Solar Energy Bucharest Summit.

"În prezent, capacitatea de export-import a României este undeva la 3.000-3.500 de megawaţi în perioade în care reţeaua este completă. În perioada cu retrageri din exploatare aceasta mai scade undeva pe la 2.500. Dar prin investiţiile pe care le realizăm în următoarea perioadă avem obligaţia ca la sfârşitul anului 2025 să ajungem la peste 5.000 de megawaţi capacitate de export, respectiv de import. Sunt şi vor fi capacităţi mari şi ele vor creşte până în anul 2030, odată cu dezvoltarea reţelei electrice de transport, atât în România, dar şi în cadrul operatorilor cu care funcţionăm interconectat. Păi de ce e nevoie de consum? Păi el reprezintă baza. Consumatorii sunt cei care plătesc şi uitaţi-vă, ceea ce s-a întâmplat în weekendul care a trecut. Este primul weekend în care preţurile pe PZU, pe piaţa pentru ziua următoare, în România au fost negative. În piaţa de echilibrare pe care o administrăm noi s-au atins preţuri negative de 2.000 euro pe Megawatt-oră, în lei, 9.000 lei. Asta înseamnă că cine a avut excedent în orele respective în weekend, pe lângă faptul că a achiziţionat energia la preţurile din piaţă, va plăti în etapa de decontare cu preţuri foarte, foarte mari. De aceea este nevoie de consum şi mai este şi un alt element, o altă faţă, pe care o cunoaştem mai puţin sau care este în responsabilitatea noastră, partea de apărare şi de restaurare a unui sistem", a declarat Virgiliu Ivan.

El a afirmat că în această perioadă trebuie acordată o atenţie deosebită stocării energiei, menţionând că acesta reprezintă cheia integrării în sistem de centrale regenerabile.

"La un sistem energetic cum este cel al României, care are consum, în iarna aceasta a avut un consum brut maxim undeva la 9000 de megawaţi, dacă la un moment dat vântul începe să producă cu viteze foarte mari, cu un gradient mare, pe intervale scurte de timp şi dacă în prezent înregistrăm variaţii de 1.000 de megawaţi pe oră, ce vom face când vom avea alţi 3.000 de megawaţi instalaţi în cadrul sistemului? Dacă facem şi o proporţie, 2.000 la 9.000 pe vârf sau la un 5.000 pe un gol de sarcină, reprezintă foarte, foarte mult şi afectează funcţionarea sistemului. De aceea trebuie să ne preocupăm şi să atragem investiţii pe zona de stocare a energiei electrice. Şi când discutăm de stocare trebuie să avem în vedere două elemente fundamentale: putere şi energie. Pentru că nu trebuie să discutăm doar de putere, trebuie să discutăm şi de cât timp se poate funcţiona la acea putere. Şi ca să facem o comparaţie cu un proiect pe care cu toţii îl ştim, l-am auzit sau am învăţat de el în şcoală, în facultate, Tarniţa. Păi gândirea pentru această centrală cu acumulare prin pompare era ca ea să aibă 1.000 de megawaţi şi să poată funcţiona la 1.000 de megawaţi, fie în regim de generator, fie în regim de consumatori timp de o oră. Dacă facem un calcul, este vorba de o energie de 12.000 de megawaţi oră", a spus Virgiliu Ivan.

Potrivit acestuia, este nevoie investiţii atât pe zona de instalaţii de acumulare cu baterii, dar şi pe zona de acumulare prin pompare.

"Un alt element foarte important de care trebuie să avem grijă astfel încât să permitem această integrare de regenerabile îl reprezintă consumul de energie, pentru că producţia, creşterea producţiei de energie electrică trebuie să fie în concordanţă cu creşterea consumului de energie electrică. După 2 ani de criză energetică, consumul s-a diminuat, dar este momentul la care tot noi să stimulăm consumul de energie electrică, să atragem investiţii şi pe zona de consum, astfel încât producţia, repet şi consumul să fie mână în mână, astfel încât la anul 2030 să avem un consum maxim de cel puţin 12.000 de megawaţi", a mai spus Virgiliu Ivan.