ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Blocajul în construcția parcurilor de producție a energiei regenerabile: Cum găsim echilibrul între dezvoltarea acestor proiecte și protejarea terenurilor agricole?

24 Mai 2023   |   Georgiana Bălan, Avocat senior coordonator, D&B David și Baias și Diana-Beatrice Bortaș, Avocat junior

În România, un pas important pentru încurajarea producției de energie din surse regenerabile a fost facilitarea procesului de autorizare a construirii de proiecte de generare a energiei regenerabile pe terenuri extravilane cu destinație agricolă.

 
 
O serie de acte normative au fost promulgate atât la nivel european, cât și la nivel național cu scopul de a încuraja producția de energie din surse regenerabile și în particular dezvoltarea de mijloace de producție specifice, precum parcurile fotovoltaice sau eoliene. Aceste acte normative au fost elaborate pentru a atinge obiectivele politicii europene în sectorul energetic, în linie cu tratatele internaționale și cu eforturile globale, de a realiza tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. 

În România, un pas important pentru încurajarea producției de energie din surse regenerabile a fost facilitarea procesului de autorizare a construirii de proiecte de generare a energiei regenerabile pe terenuri extravilane cu destinație agricolă.

Astfel, prin Legea nr. 254/2022 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, legiuitorul a permis realizarea de proiecte de generare a energiei regenerabile pe terenuri extravilane agricole cu o suprafață de până la 50 de hectare, dacă terenul se încadrează în clasa de fertilitate III, IV sau V. Modificarea a fost de natură să stârnească o serie de controverse practice cu privire la necesitatea obținerii sau nu a unui Plan urbanistic zonal (PUZ) pentru construirea unor astfel de proiecte.

În sprijinul clarificării modificărilor mai sus menționate, în ianuarie 2023, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții a fost modificată prin Legea nr. 21/2023 care stabilește că pentru obiectivele de investiții specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile amplasate pe terenurile agricole de până la 50 ha, situate în extravilan, aflate în clasa de fertilitate III - V, a prevăzut că emiterea autorizației de construire nu mai este condiționată de elaborarea și aprobarea în prealabil a documentației de amenajare a teritoriului/urbanism.

Prin urmare, pentru proiectele destinate producerii de energie din surse regenerabilă amplasate pe terenuri agricole extravilane de până la 50 ha nu mai este necesară obținerea documentației PUZ. 

Blocarea procedurii de autorizare

Paradoxal, modificările mai sus menționate au avut ca efect blocarea procedurii de autorizare a proiectelor de producere a energiei regenerabile cu o suprafață de peste 50 de ha.

Conform legislației actuale, proiectele de investiții cu privire la producerea de energie electrică din surse regenerabile în curs de dezvoltare amplasate pe terenuri cu o suprafață mai mare de 50 de hectare și care sunt situate în extravilan necesită retragerea terenului din circuitul agricol printr-un aviz special acordat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și aprobarea prealabilă a documentației de urbanism.

În practica recentă, Ministerul Agriculturii refuză să emită avizul necesar pentru scoaterea terenurilor mai mari de 50 ha din circuitul agricol, invocând motive de oportunitate a schimbării destinației terenului, iar nu nerespectarea prevederilor legale sau vreo culpă din partea a solicitantului. 

Există în acest moment o serie întreagă de opinii față de practica actuală a Ministerului Agriculturii. Mediul de afaceri solicită, cu argumente solide, de altfel, eliminarea pragului de 50 ha pentru construirea de parcuri fotovoltaice sau eoliene pe terenuri agricole situate în extravilan. 

La nivel de ansamblu însă, Ministerul Agriculturii este la rândul său ținut să se conformeze politicilor europene în domeniu. Astfel, unul dintre obiectivele politicii agricole europene este conservarea zonelor rurale și peisajelor de pe întreg teritoriul său. Un astfel de obiectiv pare a fi, la nivel superficial, în opoziție cu transformarea suprafețelor agricole în imense parcuri fotovoltaice sau eoliene.

Protecția solului a fost integrată între strategiile ad-hoc ale Uniunii Europene care compun Pactul Ecologic European (The Green Deal). Noua strategie pentru sol pentru 2030, elaborată de Comisia Europeană se concentrează în mod special asupra măsurilor orientate spre sol, cum ar fi creșterea capacității solurilor de a absorbi emisiile de gaze cu efect de seră prin eliminarea carbonului și reducerea exploatării terenurilor și etanșarea solului prin extinderea ciclului ierarhic al economiei circulare la utilizarea și planificarea terenurilor. Comisia Europeană s-a angajat să prezinte o propunere legislativă dedicată privind sănătatea solului având drept scop stabilirea unui „cadru juridic adecvat care să acorde solului același nivel de protecție ca apa, mediul marin și aerul”.

Deloc surprinzător, actele normative europene din sectorul energiei au în vedere necesitățile și obiectivele din sectorul agricol. Recent, Comisia Europeană a elaborat o propunere de directivă (Directiva 2021/0218) pentru promovarea energiei din surse regenerabile care prevede ca statele membre ar trebui să asigure desfășurarea ordonată a proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile pentru a evita pierderea de terenuri agricole. De asemenea, proiectul de directivă încurajează dezvoltarea și utilizarea de tehnologii adecvate care să permită compatibilitatea între producerea de energie din surse regenerabile și producția agricolă și animalieră. Mai mult, în cadrul politicilor lor de dezvoltare și promovare a energiilor din surse regenerabile, statele membre ar trebui să asigure menținerea destinației acestor terenuri pentru agricultură și creșterea animalelor.

În linie cu prioritățile la nivel european, eforturile de a combate și preveni efectele modificărilor climatice ar trebui să aibă în vedere, și la nivel național, toate sectoarele implicate și în special sectorul energetic și cel agricol.

Dezvoltarea de proiecte regenerabile pe terenuri agricole poate ridica preocupări legate de utilizarea resurselor agricole și de pierderea terenurilor fertile. De aceea, este important să se găsească un echilibru între nevoia de a dezvolta proiecte regenerabile și protejarea terenurilor agricole.

Pentru a aborda aceste probleme, este necesar un cadru legislativ clar care să ia în considerare aspectele specifice atât pentru dezvoltarea proiectelor regenerabile, cât și pentru conservarea terenurilor agricole fertile. De asemenea, se pot explora opțiuni alternative, cum ar fi utilizarea terenurilor degradate sau a altor terenuri neutilizate în mod eficient pentru a minimiza impactul asupra terenurilor agricole productive. Pentru a găsi soluții echitabile și durabile în dezvoltarea proiectelor regenerabile de capacități mari pe terenuri agricole este nevoie de dialog între dezvoltatori, autorități, comunități locale și ministere.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 1486 / 8810
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    Titlurile știintifice sunt irevocabile, indiferent de forma în care au intrat în circuitul civil | Decizie de referință a ICCJ, obținută de avocații ZRVP. Alexandru Iorgulescu (partener) și Alina Munteanu (senior associate), în prim plan
    Cariere în Drept | Cum a perceput Vasile Țurcan, român din Basarabia, învățământul juridic românesc pe care l-a absolvit cu 9,85 și care au fost primele impresii după: ”Raportat la obligativitatea celor doi ani de stagiu, găsirea unui coordonator este o activitate extrem de anevoioasă, dacă ai niște așteptări minime de la această colaborare: să fii plătit măcar cu minimul pe economie conform Statutului profesiei, să ai o minimă libertate și acces la clienți proprii sau să beneficiezi de o îndrumare efectivă, nu doar expusă în contract”
    Kinstellar asistă Globalworth în vânzarea unui portofoliu cu o valoare de cca. 110 mil. € către WDP, într-una dintre cele mai mari tranzacții de logistică ale anului. Victor Constantinescu, Managing Partner: ”Tranzacția a avut propriile provocări, dar prin muncă temeinică și cu ajutorul echipelor noastre extraordinare s-a încheiat cu succes” | Ce firme de avocați au mai lucrat în proiect
    Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2024” | ZRVP, NNDKP și Răzvan Dincă & Asociaţii au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
    Departamentul de Dispute Resolution contribuie cu peste 80% la cifra de afaceri a firmei Șerban & Asociații și este de așteptat ca veniturile să crească anul acesta. Casa de avocați este în discuții pentru preluarea unor mandate de arbitraj internațional | Radu Șerban (Partener): ”Volumul de muncă a fost unul intens, atât pe latura de penal a departamentului, cât și pe cea de civil, iar gradul de sofisticare este unul foarte ridicat”
    Cum lucrează echipele din practica de Dispute Resolution de la Băiculescu și Asociații, ce mandate gestionează și care sunt proiectele reprezentative în care asistă clienții | Vasile Băiculescu, Managing Partner: ”Anul trecut a fost unul crucial, societatea noastră prosperând în acest domeniu mai mult decât oricând, atât prin îmbogățirea substanțială a portofoliului de clienți, cât și prin rezultatele obținute în dosare. În 2024, asistăm la o clară continuare a evoluției”
    CMS îl promovează pe Andrei Cristescu în poziția de Counsel în cadrul biroului din România. Horea Popescu (Managing Partner): Andrei reflectă perfect valorile CMS, mai ales prin munca sa în echipă și implicarea în mentoratul colegilor juniori
    Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL a asistat Goodpack SRL, societate parte din portofoliul CEECAT Capital, în procesul de achiziție a Paccor Romania SRL
    Wolf Theiss a asistat fondurile Cerberus Capital Management și Revetas Capital în legătură cu vânzarea complexului de birouri The Landmark din București. Partenerul Ileana Glodeanu a coordonat echipa multidisciplinară de avocați
    Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Ștefania Andruhovici, Directorul Departamentul Juridic - Electrica SA: „Misiunea de a promova principii sănătoase se extinde dincolo de cadrul biroului, datoria noastră fiind aceea de a fi, prin tot ceea ce facem, un exemplu pentru cei din jur”
    Cel mai amplu domeniu de master din România și din istoria învățământului juridic superior românesc, la Facultatea de Drept din Universitatea București. Anul acesta vor fi 14 programe, unele derulate în colaborare cu instituții de învățământ din străinătate | Prof. univ. dr. Răzvan Dincă, decanul Facultății: “Atunci când comunicarea în domeniile la care se referă specializarea se face, din cauza caracterului lor global, în limba engleză, organizăm și noi programele în limba engleză pentru administrarea corectă a terminologiei juridice specifice”
    Filip & Company a asistat AROBS la cea mai mare operațiune de majorare de capital a unei companii de tehnologie listată la BVB. Olga Niță, partenerul care a coordonat echipa de proiect: ”Operațiunea nu doar că subliniază angajamentul față de creștere și inovație, dar contribuie semnificativ la dezvoltarea și consolidarea pieței noastre de capital”
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...