Boloş: Vrem un PNRR implementabil; Comisia Europeană a ţinut cont de poziţiile noastre şi a solicitat documentaţii suplimentare

Potrivit acestuia, fondurile din PNRR sunt acordate în condiţii de finanţare mult mai avantajoase decât cele de pe piaţa internă sau internaţională şi pot susţine investiţii esenţiale, fără a adăuga presiune suplimentară asupra bugetului de stat printr-un cost redus al dobânzilor.

El a reafirmat că negocierile au intrat în etapa finală şi vor fi închise până la finalul lunii mai.

"Comisia Europeană a ţinut cont de poziţiile noastre şi a solicitat documentaţii suplimentare pentru a putea lua decizii finale. Din partea noastră, vom continua să furnizăm informaţiile necesare şi să susţinem propunerile formulate, în limitele cadrului european şi ale calendarului asumat. Vrem un PNRR implementabil. Un plan care să fie nu doar coerent în obiective, ci şi realizabil în practică. Iar când realităţile din teren se schimbă - economic, social, tehnic - e firesc să cerem adaptarea în consecinţă. Discutăm despre investiţii publice în spitale, energie, şcoli şi administraţie - lucruri care vor conta pentru România dincolo de orice ciclu electoral. Sunt convins că, împreună cu colegii de la Comisia Europeană, vom ajunge la un rezultat al negocierilor care să sprijine implementarea investiţiilor în România, iar colegii de la ministerele de linie vor accelera ritmul de implementare pentru ca toate jaloanele şi ţintele din responsabilitatea acestora sa fie atinse", a precizat acesta.

Ministrul de resort a explicat că autorităţile de la Bucureşti poartă discuţii sectoriale cu reprezentanţii Executivului european, care se concentrează nu doar pe ajustarea unor jaloane, ci şi pe introducerea de investiţii noi, mature, care respectă condiţiile impuse de mecanismul de redresare şi rezilienţă, răspund nevoilor reale din economie şi pot fi implementate în termen.

El a dat drept exemplu componenta Energie, arătând că a explicat oficialilor europeni de ce România nu poate accepta o închidere forţată a unor capacităţi energetice fără să existe alternative funcţionale. "O astfel de decizie, impusă într-un calendar nerealist, ar fi un risc major pentru securitatea energetică - inclusiv pentru sprijinul pe care îl oferim Republicii Moldova. Am solicitat ca graficul de închidere să fie corelat cu intrarea în funcţiune a noilor capacităţi şi am subliniat că România nu poate merge mai departe fără ca aceste realităţi să fie luate în considerare", a explicat Boloş.

În ceea ce priveşte sectorul de Sănătate, oficialii români au susţinut nevoia de a păstra în Plan spitalele care pot fi finalizate până în 2026, inclusiv prin transfer de pe componenta de grant pe cea de împrumut, pentru a minimiza riscul pierderii banilor în contextual nerealizării ţintelor Ministerului Sănătăţii.

"Comisia a înţeles logica prezentată, iar dialogul rămâne deschis pentru ajustări rezonabile, acolo unde ministerele de linie vor putea prezenta argumente suficiente. În alte componente - precum Valul Renovării sau REPowerEU - am subliniat necesitatea de a face distincţie între investiţii care pot fi accelerate şi cele care, realist, trebuie relocate spre alte surse de finanţare", a mai precizat ministrul Proiectelor Europene.