Burduja: Cred în proiectul reactoarelor de mici dimensiuni şi mă bazez pe nişte lucruri

Tehnologia pe care România a ales-o pentru proiectul reactoarelor nucleare de mici dimensiuni, în baza unei analize foarte riguroase făcute de experţii în sectorul nuclear, are toate şansele să funcţioneze şi să fie printre primele, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

"Cred în acest proiect şi mă bazez pe nişte lucruri. Am fost la Washington DC, ne-am văzut cu preşedintele Comisiei de Reglementare a Activităţilor Nucleare (NRC) - este cel mai dur reglementator din lume - şi ne-a explicat procesul prin care a trecut tehnologia NuScale pentru a fi licenţiată şi faptul că sunt în grafic ca până la jumătatea anului viitor să existe o licenţă pe modelul de 77 de MW, aşa cum va fi cel de la Doiceşti - şase module, fiecare modul 77 de MW. Şi a explicat că sumele sunt de ordinul a 700-800 de milioane de dolari, bani care au fost investiţi în licenţierea aceasta foarte complexă. Nicio altă tehnologie de pe piaţă nu a ales acest model de licenţiere, care înseamnă să-ţi licenţiezi practic tot designul de la început, să ţi-l aprobe, şi apoi treci la construcţie", a explicat Burduja, la ZF Power Summit.

El a subliniat că tehnologiile rivale au mers pe un model de licenţiere parţială, la un grad de 30% intră cu o etapă de construcţie şi ulterior termină în partea de licenţiere.

"Deci, această tehnologie pe care România a ales-o acum ani de zile, în baza unei analize foarte riguroase pe care au făcut-o experţii în sectorul nuclear, au determinat că această tehnologie are toate şansele să funcţioneze şi să fie printre primele, dacă nu prima. Şi, într-adevăr, NRC Statele Unite confirmă pe deplin această evaluare. S-au spus multe despre proiectul din Idaho. Realitatea verificabilă este că acel proiect a eşuat doar din cauze comerciale şi doar pentru că în Statele Unite gazul nu este penalizat, aşa cum e penalizat în Uniunea Europeană sau chiar în Canada. Şi atunci companiile de utilităţi, zecile de companii care trebuiau să subscrie acolo nu au ales o tehnologie nouă. Au ales o tehnologie într-adevăr mai ieftină, bazată pe gaz", a mai spus ministrul Energiei.

Acesta a semnalat că în aceste proiecte de reactoare modulare de mici dimensiuni contează foarte mult economiile de scară. Dacă primele unităţi costă mai mult, de exemplu câteva miliarde de dolari, a 10-a unitate, a 50-a unitate sau a 100 unitate vor costa mult mai puţin, deoarece se creează un întreg lanţ de producţie.

"Sunt economii de scară şi România are potenţialul extraordinar de a fi un furnizor de astfel de proiecte pentru întreaga regiune. Şi atât vă mai spun: proiectul de la Doiceşti nu este întâmplător. Este o fostă termocentrală de 400-400 şi ceva de MW putere instalată, exact cam cât va avea şi centrala bazată pe cele şase reactoare modulare de mici dimensiuni. Şi sunt, pe analizele Nuclearelectrica, undeva la 30 de locaţii aproape identice sau foarte similare cu cea de la Doiceşti, în toată regiunea noastră, fostul bloc comunist, care a făcut proiectele acestea pe un principiu de copy-paste, cum era pe atunci", a afirmat ministrul.

În ceea ce priveşte reactoarele de la Cernavodă, Sebastian Burduja a reiterat că, pentru la Unitatea 1, a fost semnat contractul pentru elementele de fabricaţie, totul este în grafic astfel ca, începând din 2027, să demareze practic retehnologizarea.

"Deci, până la final de 2026 să meargă Unitatea 1, după care, într-un an şi jumătate, maximum 2 ani de zile, să se poată retehnologiza. Şi asta înseamnă încă 30 de ani câştigaţi la Unitatea 1", a punctat ministrul.

La unităţile 3 şi 4, a adăugat el, există o scrisoare de interes din partea unui consorţiu de firme care include firma canadiană ce dezvoltă tehnologia CANDU, compania americană Fluor, include Ansaldo, care s-a mai implicat în proiectul reactoarelor de la Cernavodă etc.

"Deci, acum urmează practic adoptarea unei hotărâri în Guvern care să reflecte bugetul şi graficul pe care îl aşteptăm pentru unităţile 3 şi 4, după care urmează o procedură de achiziţie şi, având în vedere specificitatea acestei investiţii şi anume că ea nu se poate face decât cu tehnologia CANDU, tehnologia canadiană, practic, cu acest consorţiu, va implica o negociere foarte dură pe care Nuclearelectrica o va duce cu acest consorţiu", a mai spus Sebastian Burduja, la evenimentul organizat de Ziarul Financiar.