Implementarea Directivei Red 3 privind susţinerea energiilor regenerabile, pe circuitul de avizare interministerială

"România are nişte angajamente alături de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene şi acestea trebuie îndeplinite. Obiectivul strategic al UE este ca în 2050 să fim 'net zero' în ceea ce priveşte emisiile de CO2, Pactul Verde European (European Green Deal). Avem de redus emisiile de carbon până în 2050. Obiectivul până în 2030 este reducerea cu 55% şi legislaţia pe care trebuie să o implementăm. În mod special, nu putem atinge aceste obiective dacă nu investim masiv în regenerabile", a explicat Cristian Buşoi.

Potrivit acestuia, marile investiţii pe care le va face ţara noastră în perioada următoare în domeniul energetic sunt mai ales cele de susţinere a surselor regenerabile de producere de electricitate.

"Toate aceste mari proiecte sunt în principal susţinute, cofinanţate din fonduri europene. Sigur că sunt şi foarte multe investiţii private. Sunt fonduri de investiţii, companii internaţionale prezente în România care fac investiţii, dar multe dintre aceste obiective sunt cofinanţate din fonduri europene, din PNRR şi din fondul de modernizare", a spus secretarul de stat.

Acesta crede că marea provocare pentru sursele regenerabile, mai ales cele solare, este de a avea acces şi la surse de stocare, precum stocarea în baterii sau alte tipuri.

"Vorbim şi de alt tip de surse de regenerabile care poate fi stocat, dar în ceea ce priveşte mai ales sursele solare, avem nevoie de stocare de baterii şi din PNRR, şi din fondul de modernizare vor fi şi sunt disponibili bani europeni pentru a cofinanţa investiţii în stocare de electricitate, în general baterii", a menţionat reprezentantul Ministerului Energiei.

El susţine, totodată, că una dintre marile probleme pentru a implementa proiectele de care a amintit este capacitatea reţelei de transport sau de distribuţie de a absorbi noile cantităţi de electricitate care ar putea fi produse din sursele regenerabile.

"Vorbim de surse intermitente, care evident, vin cu o cantitate importantă de electricitate atunci când este soare, în cursul zilei, în cursul anotimpurilor însorite sau atunci când bate vântul, dar care au nevoie de upgrade-uri ale reţelelor pentru a putea fi absorbite. Şi aici sunt bani europeni pentru Transelectrica şi pentru operatorii de distribuţie pentru a-şi îmbunătăţi reţelele", a explicat Buşoi.

Acesta a mai arătat că, pe lângă PNRR, există fondul de modernizare, cu un buget iniţial estimat la aproape 10 miliarde de euro pe noile preţuri ale certificatelor de CO2.

"Estimarea noastră este că vom avea la dispoziţie, pentru decada 2020-2030, pentru sistemul energetic din România, din fondul de modernizare, în jur de 12-13 miliarde de euro. Această variaţie ţine de preţul certificatului de CO2, care apoi se transpune în banii care vor fi acordaţi ţărilor care beneficiază de fondul de modernizare. Şi aici sigur sunt mai multe instrumente. Avem în evaluare peste 600 de aplicaţii pentru fondul de modernizare, producţie de electricitate. Pentru instituţii publice şi primării avem deja 1.400 de contracte semnate sau în curs de semnare şi va fi un al doilea apel în această toamnă, spre sfârşitul toamnei, pentru restul de instituţii publice şi de primării, pentru asigurarea consumului propriu. Tot din fondul de modernizare avem investiţii foarte mari pentru Transelectrica şi reţelele de distribuţie, peste 1,5 miliarde", a mai afirmat secretarul de stat.

PRIAevents a organizat, vineri, Pria Renewable Energy Conference, o platformă de dezbateri despre renewable energy, eveniment dedicat reducerii emisiilor nete de dioxid de carbon zero.

La conferinţă au mai fost prezenţi, printre alţii, Liciniu Lupu, Founder & CEO Fabrica de Consultanţă, Laurenţiu Urluescu, preşedinte Consiliul Director Asociaţia Furnizorilor de Energie din România - AFEER, Mihai Macarie, secretar general al Centrului Român al Energiei şi Andrei Botiş, preşedinte Romanian Green Building Council.