Dăianu: Politicile publice pot fi mai mult sau mai puţin bune; aceasta nu înseamnă să se renunţe la democraţie

Politicile publice pot fi mai mult sau mai puţin bune, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din Uniunea Europeană, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să se renunţe la democraţie, susţine academicianul Daniel Dăianu, coordonatorul Raportului de analiză a convergenţei "România - Zona Euro Monitor" şi preşedinte al Consiliului Fiscal.

Acesta a menţionat că rundele electorale de la noi au rezonat cu valul de frustrare din multe state europene unde partide mainstream au fost penalizate, însă iliberalismul nu trebuie să acapareze viaţa societăţii româneşti şi procesul politic.

"Rundele electorale de la noi au rezonat cu valul de frustrare din multe state europene unde partide mainstream au fost penalizate. Politici economice/publice pot fi mai mult sau mai puţin bune, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din UE. Dar aceasta nu înseamnă să se renunţe la democraţie. Iliberalismul nu trebuie să acapareze viaţa societăţii româneşti şi procesul politic. Dezechilibrul macroeconomic este o mare problemă a României. Deficitul bugetar este posibil să depăşească în acest an 8% din PIB (ultima rectificare bugetară plasează deficitul cash la 7,9% din PIB, mult peste cifra iniţială din proiectul de buget, de 5% din PIB). În pofida progreselor economice din ultimele două decenii (ex.: venitul/locuitor ajuns la circa 80% din media UE la paritatea puterii de cumpărare), probleme mari persistă; proeminent este dezechilibrul bugetar foarte mare, la care se adaugă cel din balanţa contului curent. În 2024, deficitul de cont curent este probabil să treacă dincolo de 8% din PIB, depăşind pe cel bugetar. Avem aici o situaţie aparent stranie, fiindcă adâncirea deficitului de cont curent are loc în condiţiile unei încetiniri a economiei - creşterea reală a PIB în acest an fiind probabil în jur de 1,5%. Mare parte din creşterea cererii interne (stimulată de creşteri de pensii şi venituri/salarii) a fost acoperită de importuri. Discrepanţe mari rămân între mediul urban şi cel rural", explică Daniel Dăianu, în Raportul de analiză a convergenţei "România - Zona Euro Monitor" nr.17/2024 - "Incertitudini sporite de contextul general tot mai complicat".

Potrivit Raportului, chestiunea fiscal/bugetară gravă este reliefată de numeroşi analişti autohtoni, analize ale Consiliului Fiscal, ale Comisiei Europene şi ale unor instituţii internaţionale. Guvernul României a solicitat în dialogul cu CE ca perioada de corecţie a dezechilibrului macroeconomic să fie de 7 ani (nu în ultimul rând fiindcă sunt de realizat reforme importante) - posibilitate înscrisă în noul cadru de guvernanţă fiscală din UE (alternativa fiind de 4 ani).

"Planul bugetar structural pe termen mediu (PBSTM) necesită detalii în plus privind corecţia macroeconomică. Noul Guvern, ce va fi format după alegerile parlamentare din decembrie, va aproba bugetul pentru 2025 şi va veni probabil cu informaţii noi privind reducerea deficitului bugetar în acel an şi pe termen mediu. Ajustarea macroeconomică, conform Planului, pune accent mare pe partea de cheltuieli - scădere de la circa 42% din PIB în 2024 la circa 36% din PIB în 2031 (ce include însă şi o diminuare a cheltuielilor finanţate cu bani europeni). Planul prevede o creştere de venituri fiscale de circa 1,5% din PIB, ceea ce pare puţin ca obiectiv. Este drept că o reducere a gap-ului de colectare a TVA (circa 36% în România), fie şi graduală, la aproape din media din UE (4-5%) ar aduce peste 2% din PIB. Dar trebuie să existe o voinţă politică ireproşabilă şi punerea la punct a digitalizării în domeniul colectării de taxe şi impozite", arată Daniel Dăianu.

El menţionează că pieţele vor fi nervoase în anii ce vin pe fondul creşterii datoriilor publice şi a deficitelor bugetare în lume, iar sudden stops (blocaje subite de finanţare) nu sunt de neimaginat. De aceea, consolidarea este necesară. În opinia sa, perioada solicitată de ajustare a deficitului bugetar pe o perioada de 7 ani "are temei, dar prezintă riscuri".

Conform Raportului, nu trebuie să se mizeze pe răbdarea pieţelor financiare sine die, fie România stat membru al UE. Iar România nu face parte din zona euro existând deci risc valutar. Dacă ajustarea bugetară nu va fi credibilă va exista presiune pe moneda naţională, pe Leu, cu posibile ieşiri de capital din ţară. Iar instabilitatea politică în ţară poate accentua o reacţie adversă a pieţelor financiare.

De asemenea, Dăianu subliniază că trebuie să avem în vedere că PNRR se termină în 2026, ceea ce înseamnă resurse bugetare mai puţine, iar CE doreşte ca bugetul UE să aloce mai mulţi bani pentru apărare şi inovare, decarbonizare, ceea ce ar afecta resursele pentru politica de coeziune. România trebuie să aibă o economie în care să se investească mai mult din resurse interne, publice şi private. Totodată, trebuie să capitalizăm cât mai bine apartenenţa la Uniune şi scutul de securitate reprezentat de NATO, se menţionează în raport.

"România are nevoie de un buget robust, de venituri fiscale mai mari, care să finanţeze bunuri publice de bază - educaţie, sănătate, apărare, o politică industrială, admiţând că există resurse în acest scop, atenuarea discrepanţelor economice interne. Cheltuielile bugetare să fie făcute cu discernământ. Intrarea deplină în spaţiul Schengen este de salutat, iar perspectiva aderării la OCDE este de bun augur", consideră Daniel Dăianu.

În opinia sa, într-o lume multipolară şi în condiţiile confruntării geopolitice între SUA şi China, UE trebuie să încerce să salveze cât se poate din multilateralism, în ciuda tendinţei de formare a blocurilor comerciale şi a proliferării restricţiilor legate de securitate. UE trebuie să evite un război comercial cu SUA. Dialogul şi comerţul sunt necesare chiar şi cu competitori geopolitici, în vederea asigurării bunurilor publice globale - combaterea unor efecte rele ale schimbărilor climatice, gestionarea pandemiilor, evitarea utilizării armelor nucleare şi a altor arme cu grad înalt de distrugere, prevenirea unui Armageddon al inteligenţei artificiale şi, nu în ultimul rând, prevenirea sau încheierea războaielor.

Totodată, el precizează că UE trebuie să prevină declinul său, economic şi geopolitic. Potrivit Raportului, este posibil ca UE să navigheze prin dificultăţi ani la rând, pe măsură ce compromisuri (trade-offs) dureroase şi complexe în politici economice şi sociale, resurse insuficiente şi incertitudini uriaşe, vor face ca alegerea unor opţiuni bune să fie extrem de dificilă. Încetarea războiului în mod onorabil pentru Ucraina ar fi binevenită, în timp ce acest stat are nevoie de garanţii solide de securitate şi linişte pentru reconstrucţie. În această lume învolburată şi complicată, România trebuie să valorifice cât mai bine resursele de care dispune, atuurile apartenenţei la UE şi NATO, la lumea democratică, parteneriatele strategice pe care le are.

"Lupta pentru democraţie nu înseamnă numai confruntare între state democratice şi state autocrate, ci şi între forţe democratice şi nedemocratice în interiorul ţărilor. Democraţia nu este dată de la Dumnezeu; ea poate cunoaşte perioade mai bune şi mai puţin bune (chiar nefaste, regresii profunde, cum s-a întâmplat în perioada interbelică din secolul trecut), în funcţie de dinamici economice, sociale şi politice, de calitatea politicilor publice şi a oamenilor care iau decizii "mari", de etică şi moralitate în viaţa publică şi lumea afacerilor. Lupta pentru democraţie este continuă", a mai scris Daniel Dăianu.