Două proiecte româneşti au fost selectate în prima evaluare a Alianţei Industriale Europene pentru SMR-uri

România are două proiecte selectate în prima evaluare a Alianţei Industriale Europene pentru SMR-uri, dintr-un total de nouă proiecte europene pentru reactoarele nucleare ale viitorului, o performanţă de care trebuie să fim mândri, a anunţat, duminică, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

"Săptămâna asta au făcut înconjurul lumii ştirile legate de angajamentul giganţilor IT care investesc în reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR) - energie curată, produsă în bandă, pentru centre de date. Consumul de energie al centrelor de date, în contextul dezvoltării inteligenţei artificiale, va creşte exponenţial. România ţine pasul cu aceste evoluţii şi, prin ceea ce am făcut în ultimii ani, ne poziţionăm ca lider în sectorul nuclear civil. Avem tradiţie din anii '70, avem profesionişti, dar avem şi curajul asumării celor mai noi tehnologii. România este deja pe radarul marilor investitori în centre de date. Vestea bună vine de la Bruxelles, care recunoaşte eforturile noastre. Două proiecte româneşti au fost selectate în prima evaluare a Alianţei Industriale Europene pentru Reactoare Modulare Mici (SMR-uri), o iniţiativă a Comisiei Europene: NuScale VOYGR SMR, dezvoltat de Nuclearelectrica şi Nova Power, şi EU-SMR-LFR, pe scurt ALFRED, un reactor de generaţie IV dezvoltat de RATEN, în parteneriat cu Ansaldo Nucleare, SCK-CEN şi ENEA. Din nouă proiecte selectate la nivel european, dintr-un total de 22 de candidaturi, 2 proiecte sunt din România. O performanţă de care trebuie să fim mândri", a precizat Burduja, citat într-un comunicat al Ministerului Energiei, transmis duminică AGERPRES.

Acesta a mai spus că dezvoltarea energiei nucleare, atât la nivel naţional, cât şi european, este indisolubil legată de reducerea dependenţei faţă de Federaţia Rusă şi de atingerea obiectivelor UE privind competitivitatea. România îsi propune să atingă în următorii ani o capacitate de peste 3.500 MW în centrale nuclearo-electrice.

"Vreau să cred că această reuşită îi va convinge, sau măcar îi va pune pe gânduri, pe cei care ne spun că această tehnologie nu are viitor şi că România nu ar trebui să îşi mai asume proiecte îndrăzneţe în energie. Dezvoltarea energiei nucleare, atât la nivel naţional, cât şi european, este indisolubil legată de reducerea dependenţei faţă de Federaţia Rusă, de atingerea obiectivelor UE privind competitivitatea şi de dorinţa noastră comună de a avea energie curată şi accesibilă. În România, ne propunem să atingem în următorii ani o capacitate de peste 3.500 MW în centrale nuclearo-electrice, prin proiectele aflate în plan sau în derulare - fie la Cernavodă, fie la Doiceşti (prin tehnologia SMR NuScale), fie la Mioveni (demonstratorul ALFRED)", a subliniat Burduja.

Potrivit Ministerului Energiei, această reuşită marchează un pas important în consolidarea poziţiei României ca lider regional în domeniul energiei nucleare.

Proiectele selectate fac parte dintr-o iniţiativă nouă paneuropeană care vizează accelerarea dezvoltării şi implementării tehnologiilor SMR în Europa, până la începutul anilor 2030, inclusiv lanţurile de furnizare pentru viitoarele reactoare modulare de mici dimensiuni. Acestea au fost incluse în primul lot de Grupuri de Lucru pe Proiecte (PWGs), în urma unei evaluări riguroase realizate de Consiliul de Conducere al Alianţei şi secretariatul acesteia.

Alianţa Industrială Europeană pentru SMR-uri, creată în februarie 2024, îşi propune să sprijine implementarea acestor tehnologii în Europa, aducând împreună designeri de tehnologie, companii din lanţul de aprovizionare, institute de cercetare şi organizaţii financiare. România, prin proiectele selectate, îşi continuă traseul de a deveni un pilon de stabilitate şi progres în domeniul energiei nucleare în Europa Centrală şi de Est.