Ministerul Antreprenoriatului: Dorim să prelungim şi anul viitor măsura de kurzarbeit

 

"Dorim să prelungim măsura privind kurzarbeit. Am avut discuţii cu primul-ministru şi aceasta este intenţia, să prelungim măsura de kurzarbeit şi anul viitor. Nu am mai avut măsuri obligatorii de protecţie împotriva Covid, dar o putem prelungi. Este o măsură bună de care a beneficiat antreprenoriatul", a spus oficialul ministerial.

 

Pe 15 noiembrie, Blocul Naţional Sindical atrăgea atenţia cu privire la două proiecte de lege aflate în Parlament, avertizând că dacă acestea vor intra în vigoare, salariaţii din toată ţara vor fi "la mâna angajatorilor" şi se vor trezi că nu vor avea un program de muncă predictibil.

 

"Salariaţii din România sunt în pericol! Două proiecte de lege importante sunt aproape adoptate în Parlament. Acestea ajung la vot în această lună, în Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor. Blocul Naţional Sindical atrage atenţia că, dacă acestea vor intra în vigoare, salariaţii din toată ţara vor fi la mâna angajatorilor şi se vor trezi că nu vor avea un program de muncă predictibil şi vor avea asigurat doar un salariu echivalent pentru 32 de ore pe lună! Primul proiect vizează conceptul de Kurzarbeit. Cel de muncă flexibilă, aplicat în timpul pandemiei. Doar că acum intervin câteva schimbări semnificative. Prima este că legea nu mai este pentru o anumită perioadă de timp şi pentru orice situaţie considerată "excepţională": stare de asediu, de urgenţă, de alertă sau, pur şi simplu, în situaţii excepţionale fără a fi definit de lege ce anume înseamnă acest lucru. Totul rămâne la liberul arbitru al comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, care pot stabili situaţiile de urgenţă", potrivit unui comunicat al sindicatelor.

 

BNS arată şi care este pericolul. Potrivit organizaţiei, programul salariaţilor poate fi redus până la 80% din programul normal, timp în care aceştia vor fi plătiţi cu doar 75% pentru orele nelucrate. Totul, din bugetul de şomaj la care contribuie toţi lucrătorii din România. Conform BNS, iniţiatorii proiectului spun că preiau acest model din Germania, dar acolo nu statul susţine cu 75% din orele nelucrate de angajat, ci banii vin dintr-un fond separat, constituit din contribuţiile angajatorilor.

 

"Conform proiectului, din fondul de şomaj urmează a primi indemnizaţii inclusiv profesii liberale sau alte categorii care nu contribuie la fond, proiectul neavând în vedere principiul contributivităţii", subliniază BNS.