Nazare:Schimbăm filosofia în privinţa modului în care se fac eşalonările; propunem capital social minim de 8.000 de lei, pentru SRL

Ministrul a subliniat că în prezent există trei tipuri de eşalonări: eşalonarea simplificată, eşalonarea clasică şi eşalonarea cu risc fiscal mic.

"Eşalonarea simplificată a fost adoptată în pandemie şi a produs efectele în pandemie. Dar, ca multe alte lucruri care au fost iniţiate în pandemie, a fost permanentizată. Este vorba de un fel de credit cu buletinul aplicat companiilor, dar care nu acordă statului măsuri suficiente astfel încât să şi recupereze sumele atunci când aceste companii nu plătesc. Şi avem companii care au plecat de la o datorie foarte mică, de la poate 100.000 de lei, şi au ajuns la zeci de milioane. Şi nu este un caz, sunt foarte multe cazuri în care aceste companii au ajuns să acumuleze datorii foarte mari. Şi nu este vorba doar de eşalonarea simplificată", a explicat Nazare.

El a adăugat că va fi regândit sistemul de eşalonări, astfel încât să se permită contribuabililor corecţi, care chiar au nevoie de o eşalonare, să o facă, să fie ajutaţi, dar în acelaşi timp prevenind abuzurile.

"Şi prevenind abuzul de aceste facilităţi acordate, care din nefericire se vede atunci când ne uităm la arieratele pe care le au aceste companii şi la numărul de debitori, care sunt foarte mulţi. Spre exemplu, la eşalonarea simplificată mai avem 3 miliarde de recuperat", a mai spus ministrul.

Pentru companiile cu mai puţin de 12 luni, care nu aveau niciun fel de măsură asiguratorie (companii noi ce vin direct în eşalonare), acestea vor trebui se prezinte garanţii şi se va introduce un contract de fideiusiune, la fel ca şi pentru alte tipuri de eşalonări, astfel încât să existe garanţii suficiente că se vor recupera banii.

De asemenea, termenele pe care le aveau aceste companii până acum pe diverse tipuri de eşalonări, inclusiv la restructurare, se vor reduce.

"Vă dau un exemplu, de la 180 la 60 de zile, pentru că ei, practic, odată ce-şi luau eşalonarea, îşi eşalonau şi datoriile curente. Şi din cascadă în cascadă, din eşalonare în eşalonare am ajuns în anumite cazuri, la sute de milioane datorii, companii care intră în concordat sau în insolvenţă, după caz, după care statul trebuie să consume resurse de toate felurile să recupereze acei bani", a menţionat şeful de la Finanţe.

Pe de altă parte, ministrul a anunţat că va fi sancţionată penal cesionarea părţilor sociale deţinute într-o societate comercială cu răspundere limitată, în situaţia în care societatea are obligaţii bugetare neachitate, iar cesionarea se dovedeşte că s-a realizat în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.

"Vom închide acest capitol în care diverse firme erau vândute cu datorii, tocmai pentru a scăpa de datorie. Nu se mai pot cesiona acţiuni acolo unde există datorii. Împreună cu ONRC şi Ministerul Justiţiei am gândit un mecanism în care cei care cumpără o firmă sau vând o firmă, acolo unde nu sunt datorii nu e nicio problemă, dar acolo unde existe datorii, trebuie să prezinte dovezi fie că sunt plătite, fie să arate măsuri asiguratorii în privinţa acelor datorii tocmai pentru a nu muta aceste datorii pe o firmă oarecare, după care firma să intre în activitate şi după care statul să nu mai poată recupera nimic", a transmis Alexandru Nazare.

În privinţa propunerilor care vizează conformarea la plată, ministrul Finanţelor a menţionat că una dintre măsuri se referă la creşterea transparenţei şi trasabilităţii operaţiunilor de încasare şi plată în relaţiile comerciale dintre operatori.

"Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar. Nu au un cont în bancă şi bineînţeles nici card. Şi am constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei. Răspunderea companiilor care nu au relaţii cu nicio bancă şi nu fac niciun fel de rulaj prin bănci este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic, aproape jumătate din companiile active, dacă ne uităm bine, nu au un card bancar. Pe această cale instituim obligaţia prin care persoanele juridice să deţină un cont în bancă. De asemenea, instituim obligaţia pentru bănci să deschidă cel puţin un cont pentru acele companii, ca să avem vizibilitate şi să avem o trasabilitate a plăţilor. Persoanele fizice, bineînţeles, sunt libere să folosească şi cash şi card. Nu există vreo obligaţie aici. Dar dacă vorbim de persoane juridice şi dacă vorbim de un cuantum atât de mare de companii care nu fac niciun fel de rulaj şi nu avem niciun fel de vizibilitate asupra lor, acesta este un fapt extrem de îngrijorător pe care îl reglăm în acest fel", a adăugat Nazare.

O altă măsură avută în vedere se referă la capitalul social, iar propunerea este de stabilire a unui capital social minim de 8.000 de lei pentru SRL-uri.

"Din 2020 încoace, capitalul social nu mai este 200 de lei. Capitalul social este 1 leu. Practic, în zona acestor companii cu capital social 1 leu statul are foarte puţine resurse, posibilităţi de a recupera în momentul în care aceste companii ajung în inactivitate, insolvenţă, dizolvare în diverse faze. Propunem actualizarea cu rata inflaţiei a capitalului social, dar capitalul social iniţial, cel de 200 de lei, care nu a fost modificat niciodată din 1990 până astăzi. Deci, practic, propunem stabilirea unui capital social minim de 8.000 lei în cazul societăţilor de tip SRL. Bineînţeles, această chestiune va fi reglată nu imediat, vor fi norme tranzitorii. Banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiţi pentru companie, deci nu sunt blocaţi în capital social, dar în acelaşi timp şi statul, în momentul în care aceste companii ajung în insolvenţă, poate să şi recupereze", a explicat Nazare.

O altă "chestiune foarte importantă" de trasabilitate ce va fi introdusă în proiectul de act normativ se referă la obligaţia operatorilor economici în privinţa acelui plafon de 50.000 de lei pentru plăţile cu carduri, respectiv la eliminarea acelui plafon.

"Eliminăm acel plafon de 50.000 de lei, astfel încât să nu avem niciun fel de plafon. Orice comerciant va trebui să ofere atât posibilităţi de plată în cash, cât şi posibilităţi de plată cu orice mijloc de plată electronic. Sunt în momentul de faţă peste 300.000 de astfel de cazuri. Nu mai suntem în situaţia din 2021 sau din 2018, când POS-urile aveau diverse regimuri. Era foarte complicat să obţii un POS, acum avem trei variante de POS. E mult mai facil să obţii acest lucru. Bineînţeles, vom avea în vedere în normele tranzitorii şi regimul unor zone speciale din România unde nu există internet. Ne vom uita şi la aceste zone, pentru că probabil că sunt cazuri justificate în anumite zone din ţară, dar acele cazuri sunt excepţia, nu şi regula. Avem nevoie să avem o vizibilitate asupra plăţilor de toate tipurile", a precizat ministrul.

Potrivit acestuia a avut loc "un dialog foarte deschis" cu Asociaţia Română a Băncilor, dar şi cu cei care reprezintă aceste mijloace de plată electronică, fiind făcut un apel către aceştia ca, odată cu adoptarea măsurii, şi din partea acestora să existe o atitudine diferită în privinţa dobânzilor pe care le practică, iar plata cu cardul să devină mai puţin costisitoare.

"Ne aşteptăm de la ei la un răspuns la acest set de măsuri pe care îl propunem astăzi. Trebuie să vedem şi de la aceşti operatori că îşi modifică costurile astfel încât pentru cetăţean să devin această operaţie mai puţini costisitoare", a punctat Alexandru Nazare.