Pîslaru: Cererea de plată 4 o vom depune în jur de 15 decembrie; probabil va fi cea mai rapidă cerere din istoria PNRR
25 Noiembrie 2025 Agerpres
În ceea ce priveşte cererea de plată 3, ministrul a precizat că se aşteaptă să intre cel puţin 500 de milioane de euro, din suma de 860 milioane euro suspendată.
Cererea de plată 4 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va fi depusă în jurul datei de 15 decembrie şi în februarie ar putea intra 2,62 miliarde euro din granturi, iar din cererea de plată 3 ar mai putea intra cel puţin 500 milioane de euro, a declarat, marţi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de specialitate.
"Cererea de plată 4 va fi depusă imediat cum scăpăm de decizia CCR de pe 10 decembrie. Deci practic jalonul legat de taxa pe poluare este parte din cererea de plată 4. Restul documentelor sunt pregătite şi probabil că undeva în 15 decembrie depunem cererea de plată 4. La cererea de plată 4 veţi vedea că va fi probabil cea mai rapidă cerere de plată din istoria PNRR, pentru că aşa se fac lucrurile, tu nu trimiţi chestii şi după aia vezi ce părere o să aibă Comisia Europeană. Toate ţi le prenegociezi, ştii exact ce trimiţi, de ce trimiţi, cum trimiţi, şi mă aştept ca undeva în februarie banii aceştia, 2,62 miliarde de euro, grant, să intre", a afirmat Pîslaru.
"Cererea de plată 4 va fi depusă imediat cum scăpăm de decizia CCR de pe 10 decembrie. Deci practic jalonul legat de taxa pe poluare este parte din cererea de plată 4. Restul documentelor sunt pregătite şi probabil că undeva în 15 decembrie depunem cererea de plată 4. La cererea de plată 4 veţi vedea că va fi probabil cea mai rapidă cerere de plată din istoria PNRR, pentru că aşa se fac lucrurile, tu nu trimiţi chestii şi după aia vezi ce părere o să aibă Comisia Europeană. Toate ţi le prenegociezi, ştii exact ce trimiţi, de ce trimiţi, cum trimiţi, şi mă aştept ca undeva în februarie banii aceştia, 2,62 miliarde de euro, grant, să intre", a afirmat Pîslaru.
În ceea ce priveşte cererea de plată 3, ministrul a precizat că se aşteaptă să intre cel puţin 500 de milioane de euro, din suma de 860 milioane euro suspendată.
"Cererea de plată 3 este o cerere cu suspendările de care ştim cu toţii. Aşteptarea mea este ca măcar 500 de milioane de euro să intre din această cerere de 860 (milioane euro) care este suspendată. Evident, încercăm acum să maximizăm la maxim şi pe jalonul cu pensiile vom încerca să venim cu argumentare, să vedem dacă putem să găsim o cale să sugerăm că, dacă proiectul pe care îl vom repune după avizul CSM de joi nu va fi atins, înseamnă că voinţa României a fost exprimată, deci dacă nu mai există nicio modificare ulterioară, să considerăm cumva că exprimarea voinţei a fost în deadline. Dar, după cum vedeţi, este un artificiu, deci probabil că acolo există un risc însemnat. Avem deci o perspectivă de 3 miliarde de euro pe partea de plăţi. De aceea, cumva luând în calcul ce plăţi am depus pe coeziune acum în decembrie şi ce plăţi vom avea pe PNRR rapid, undeva ianuarie-februarie, nu cred că avem un risc de criză financiară", a explicat Dragoş Pîslaru.
El a subliniat că 2026 este anul PNRR, pentru că se termină pe 31 august şi trebuie încheiate investiţiile, iar banii europeni trebuie folosiţi cu cap pe proiectele existente.
"Avem de cheltuit 10 miliarde de euro pe PNRR şi asta înseamnă că asumpţia de lucru este că vor intra în ţară 15 miliarde de euro. (...) În contextul în care România a înţeles, în sfârşit, la nivel guvernamental şi începe să ştie de ce face şi ce face, astfel încât în condiţiile deficitului să menajeze bugetul şi să folosească banii europeni, se văd lucrurile acestea foarte clar referitor la raportul între cheltuielile din banii europeni şi din banii naţionali. Şi suntem în această situaţie în care nu avem nevoie de un plan de relansare adiţional. Planul de relansare este să foloseşti banii ăştia europeni cu cap şi să îi foloseşti pe proiectele pe care le ai. (...) Deci prima mea teză este că atât timp cât cheltuim banii aceştia europeni, nu avem cum, pe cifre, să intrăm într-o recesiune economică", a precizat ministrul, la evenimentul News.ro - ROINVEST - Ediţia a VI-a.
Acesta a subliniat că nu se mai revizuieşte nimic pe PNRR, există o versiune finală şi un plan foarte clar cu tot ce trebuie făcut, când trebuie făcut. Mai trebuie făcute 3 cereri de plată, există o versiune simplificată de jaloane şi s-a reuşit strângerea portofoliilor de la ministerele de linie, aceste fiind indexate într-o bază de date, care a fost făcută publică şi care conţine 21.000 de proiecte.
"Ceea ce mi se pare însă şi mai important este că efortul acesta de a sistematiza PNRR şi a şti despre ce e vorba creează nişte lucruri. În sfârşit la MIPE ştim de ce facem, ce facem şi cum facem. Eu acum pot monitoriza proiectele şi credeţi-mă în spate am această intenţie, am discutat cu agenţiile de dezvoltare regională, să pot să fac monitorizare la faţa locului, lucru care nu a fost făcut. Pe la proiectele la nivel local nimeni nu a trecut vreodată, adică nu a existat nimeni care să-i întrebe de sănătate pe cei care implementează proiecte pe PNRR, decât la proiectele gen spitale sau autostrăzi. (...) Prin urmare, ceea ce sper că am făcut şi o facem în continuare este că am transformat un PNRR aflat în beznă, cumva delegat la ministere, într-un PNRR ca exerciţiu naţional în care toată societatea se mobilizează să îl implementăm. Numai printr-un astfel de exerciţiu se poate implementa până pe 31 august", a punctat Dragoş Pîslaru.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 401 / 10637 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam - Oportunitate de carieră | Avocat definitiv – Achiziții publice & Infrastructură
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat definitiv Dreptul muncii | Consultanță
CMS îi numește pe Horea Popescu și Andrzej Pośniak în rolurile de Managing Directors în Europa Centrală și de Est | Stephen Millar, Managing Partner CMS UK: ”CMS este cea mai mare firmă de avocatură din regiune și suntem convinși că Andrzej și Horea vor valorifica acest fundament solid pentru a consolida și mai mult reputația noastră de firmă de avocatură de top în ECE”
LMG Life Sciences EMEA Awards 2026 | Cinci firme sunt în cursa pentru ”Romania Firm of the Year”, o casă de avocatură locală intră în bătălia paneuropeană din White Collar Crime și un singur avocat român este nominalizat individual. Lista scurtă, pe care sunt și NNDKP și Popescu & Asociații, arată o piață în care casele independente locale continuă să conteze, dar concurează cu rețele regionale la fel de capabile să capteze mandate sofisticate în sectorul Life Sciences
Achiziții Publice | Cristina IVAN, Managing Partner Ivan şi Asociaţii: Arhitectura colectivă a ofertei - Cine ofertează, ce se evaluează, cui i se atribuie şi cine, în realitate, execută
Inflația la control | Instanța confirmă: Fiscul datorează și actualizarea cu inflația, nu doar dobânda fiscală. Soluție obținută de Băncilă, Diaconu și Asociații, cu o echipă coordonată de Emanuel Băncilă (Partener)
Dispute-Resolution.Center: România în Legal 500 EMEA (2026) – White-collar crime | O practică cu mai multe centre de putere: firmele cu activitate intensă, avocații care dau greutate practicii și dosarele care au contat în evaluare
In-houseLegal: Loredana Coraș, Country Legal Counsel la PKO Bank Polski România, distinsă cu premiul Compliance Innovator la Lexology European Awards 2026 | ”Următoarea etapă a inovației în compliance și în activitatea juridică va fi definită de capacitatea de a integra tehnologia într-un mod responsabil, fără a pierde din vedere rolul acestei funcții, acela de a proteja banca”, spune unul dintre cei mai vizibili avocați interni din Europa
Analiza de ansamblu Legal 500 EMEA - 2026: lideri, arii fanion și avocații care contează
PNSA obține o soluție definitivă favorabilă la ÎCCJ într-un litigiu complex întemeiat pe îmbogățire fără justă cauză. Echipa, coordonată de Camelia Pătrașcu (Partener), cu implicarea, în diferite faze procedurale, a unei echipe extinse
Concurenta.ro | Chambers Europe 2026 - Cine domină practica de Competition ̸ Antitrust: Liderii își apără pozițiile, dar presiunea venită din eșalonul secund și din zona firmelor de nișă devine tot mai vizibilă
Achiziții-Publice.ro | România în ariile Projects și Projects & Energy din Chambers Europe 2026: NNDKP este liderul prezenței în vârful ierarhiei, iar Țuca Zbârcea & Asociații are o vizibilitate transversală foarte puternică. Filip & Company are una dintre cele mai bune formule de senioritate, iar CMS beneficiază pe profilul foarte puternic al Variniei Radu
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





