ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Plafonarea adaosului comercial la produselor românești – riscuri semnificative de concurență

29 Mai 2024   |   Cătălin Suliman (partener Filip & Company)

Organele statului au mijloace instituționale de intervenție, atât prin cadrul legislativ existent, cât și prin controalele instituțiilor abilitate (spre exemplu, cazurile de delistare nejustificată a produselor românești pot fi analizate de Consiliul Concurenței, anumite tipuri de practici comerciale neloiale sunt verificate de Autoritatea Națională privind Protecția Consumatorilor).

 
 
Recent, se discută în spațiul public de o măsură legislativă care urmărește plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază pentru toate produsele românești, care sunt procesate cu materie primă din România. Din spațiul public, înțelegem că scopul urmărit al măsurii ar fi, pe de o parte, protejarea comerțului cu produsele românești și, pe de altă parte, protejarea consumatorilor din România prin asigurarea accesului la produse românești la un preț „corect”.

O astfel de măsură prezintă, din perspectiva regulilor de concurență, o serie de implicații majore.

În primul rând, reglementarea unor reguli specifice aplicabile doar produselor românești (cu scop de susținere a acestora) ar putea intra în conflict cu regulile europene în materie. Din această perspectivă România ar putea risca o procedură de infringement și amenzi din partea Comisiei Europene1. Istoric, Comisia Europeană a intervenit în alte situații în care, prin diverse acte normative, statul român a urmărit favorizarea produselor autohtone, încălcându-se astfel principiul liberei circulații a bunurilor și serviciilor (spre exemplu, demararea procedurii de infringement cu privire la dispozițiile Legii 150/2016 pentru o posibilă favorizare a produselor locale în detrimentul celor provenite din afara României). Pentru a evita o situație de infringement, statul român trebuie să se asigure că aceste măsuri au un obiectiv de interes public, sunt indispensabile protejării anumite zone cu impact social, sunt proporționale prin raportare la interesul legitim protejat și sunt limitate în privința acoperirii lor, inclusiv din perspectivă temporală. 

În al doilea rând, măsura ar privi doar o parte a produselor din piață (doar produsele românești), ceea ce ar putea crea dezechilibre majore. Astfel, în urma măsurii, am avea o serie de produse unde există o reglementare ce afectează prețul de vânzare, iar altele fără o astfel de reglementare, ambele categorii de produse aflându-se pe rafturile retailerilor, concurând în mod direct.

În final, măsura ar putea ajunge să afecteze chiar producătorii pe care, la nivel principial, dorește să îi protejeze. Cum aceste produse ar putea deveni mai puțin atractive pentru retaileri dat fiind limitarea adaosului comercial, furnizorii locali vor avea dificultăți în a accesa rafturile marilor rețele de comercializare, vor fi plasați pe o poziție mai dificilă în prezentarea ofertei lor prin comparație cu produsele străine și nu vor putea oferi la fel de multă flexibilitate pentru a-și crește vânzările și prezența la raft. De asemenea, din perspectiva mesajului către consumator, produsele românești nu vor putea beneficia de reduceri mai mari (adaosul fiind plafonat) prin comparație cu cele din străine, care nu vor fi limitate în vreun fel (produsele străine  deveni atractive clienților locali și pentru că vor putea prezenta o reducere de preț, procentuală sau absolută, semnificativă, chiar dacă, în final, prețul de vânzare al acestora ar fi mai mare decât prețul produselor românești).

În măsura în care se dorește o protejare a bunei funcționări a pieței și asigurarea accesului produselor românești pe rafturile marilor rețele, soluțiile ar trebui căutate în setarea unor criterii de relevanță și performanță, inclusiv prin o mai bună reglementare a posibilității de asociere a furnizorilor locali, și nu prin supra reglementare. Într-o economie liberă, orice piață funcțională ar trebui să se regleze prin mecanismele cererii și ofertei, iar intervențiile statului ar trebui să fie limitate.

Organele statului au mijloace instituționale de intervenție, atât prin cadrul legislativ existent, cât și prin controalele instituțiilor abilitate (spre exemplu, cazurile de delistare nejustificată a produselor românești pot fi analizate de Consiliul Concurenței, anumite tipuri de practici comerciale neloiale sunt verificate de Autoritatea Națională privind Protecția Consumatorilor). Reamintim faptul că autoritatea de concurență a avut un rol activ în analizarea acțiunilor promoționale din retailul alimentar și a intervenit atunci când a constatat încălcări ale legislației de concurență.



1. În cazul în care statul membru și Comisia nu reușesc să găsească o soluție conformă cu legislația Uniunii Europene, Comisia Europeană poate iniția o procedură oficială de infringement. În cazul în care statul membru continuă să nu se conformeze, CJUE  poate, pe baza unei propuneri din partea Comisiei, să impună o sumă forfetară și/sau o penalitate zilnică unui stat membru în cauză.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 61 / 8765
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    LegiTeam: Bulboacă & Asociații is looking for an Associate | Banking & Finance
    Creștere constantă în practica de Litigii de la GNP, prin preluarea unor proiecte ale clienților existenți sau atragerea unor clienți noi, inclusiv ca urmare a expunerii dobândite prin aderarea la o alianță internațională | Octavian Adam, Partener coordonator al practicii: “Procentul ridicat al dosarelor complexe este consecința domeniilor în care societatea noastră de avocatură activează cu preponderență și de noutatea problematicilor supuse controlului instanțelor”
    LegiTeam: Bulboacă & Asociații is looking for an Associate | Insolvency | Litigation
    CMS asistă Alcedo cu privire la achiziția Naturevo. Echipa, condusă de Horea Popescu (Managing Partner) și Mircea Moraru (Counsel)
    CMS asistă Alior Bank la vânzarea unui portofoliu de credite performante de retail de aproximativ 97 milioane RON. Echipa de avocați a fost coordonată de Rodica Manea (Partener)
    De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Maria Teodora Busuioc, a noua pe listă anul trecut: ”Este o onoare pentru mine să am ocazia să întâlnesc persoanele care se află în miezul vieții juridice din România, care scriu nu numai doctrină, ci și legislație”
    LegiTeam: Bulboacă & Asociații is looking for an Associate | Corporate ̸ M&A
    NNDKP parte din echipa internațională de avocați care a asistat Mengtai Group în achiziția grupului Alu Menziken. Ruxandra Bologa (Partener) a coordonat echipa
    ZRVP facilitează relocarea Tech-Con Industry, un jucător important pe piața de automatizări din România, în VLPark Bucharest West. Marina - Crenguța Florea (partener) și Lavinia Ludovic (senior associate), în prim plan
    CMS și ACCESS alături de Agir Global în achiziția subsidiarei din România a Sidma Group. Echipa de avocați a fost coordonată de Elena Andrei și Horea Popescu (M&A)
    Clifford Chance Badea asistă BERD și OTP Bank în finanțarea de 93 mil. EUR a unui parc eolian de 102 MW din România. Echipa, coordonată de Daniel Badea (Clifford Chance Bucharest Managing Partner) și Jared Grubb (Partener Finance)
    Dispute Resolution | Volumul mandatelor care ridică probleme de drept complicate, acordate firmei Mitel & Asociații, a crescut și anul acesta. Magda Dima, partenerul coordonator al practicii: ”În prezent, gestionăm un număr impresionant de litigii complexe, care au un grad ridicat de sofisticare dat și de nevoia de înțelegere a componentelor tehnice specifice industriei din care provin clienții noștri”
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...