SGR este un sistem extrem de pretenţios, cu un volum de date comparabil cu ce are ANAF (specialist)

Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR) este unul extrem de ambiţios şi pretenţios, cu un volum imens de date, comparabil cu ce are ANAF ca şi complexitate, şi cred că foarte mulţi agenţi economici au nevoie de ajutor suplimentar, a susţinut, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Raul Pop, manager Programe Asociaţia Ecoteca şi cofondator al Coaliţiei pentru Economia Circulară (CERC).

"Vorbim aici de un sistem extrem de ambiţios, extrem de pretenţios, cu un volum imens de date, comparabil, dacă vreţi, cu ce are ANAF ca şi complexitate. Şi atunci cred că foarte mulţi agenţi economici, probabil 90% dintre ei, au nevoie de ajutor suplimentar, pentru că sunt nişte cerinţe sofisticate pe care în momentul de faţă încă n-au soluţii să le rezolve. Sunt multe cazuri particulare faţă de cele care s-au mai menţionat. Mi s-a mai pus o întrebare acum două zile "Domnule, noi avem următoarea situaţie: suntem o companie care are obligaţia legală ca, pe timpul verii, să dea muncitorilor sticle de apă şi dăm zeci de mii de sticle de apă. Ce facem, le recuperăm, nu le recuperăm, cine suportă garanţia...?", a punctat specialistul.

Conform acestuia, până la ora actuală, în platforma SGR nu s-au înscris mai mult de jumătate dintre cei care trebuiau să parcurgă această etapă.

"Estimez că, până în momentul de faţă, sper să mă înşel, nu s-au înscris mai mult de jumătate dintre cei care trebuiau să se înscrie. Bineînţeles, asta vom şti cu adevărat în momentul în care se vor înscrie toţi şi vedem în realitate câţi sunt, pentru că studiile anterioare estimau undeva între 80.000 şi 100.000 de înscrişi în sistem, vorbim şi de retaileri, şi de producători. Rămâne să se valideze, practic, cât se vor fi înscris şi vedem exact câţi sunt , că poate sunt 80.000, dar poate sunt 73.246 sau 100.242. Asta vom vedea, practic, şi atunci vom putea vorbi cu certitudine pe cifre, nu pe estimări. Revenind, însă, la moment, e clar că toată lumea care vrea să se înscrie are nişte mici întrebări legate de procedură. Multă lume ajunge să le depăşească prin eforturi proprii, alţii dintre parteneri încă mai au neclarităţi şi aici mi-aş permite să fac o sugestie către RetuRO: o pagină de întrebări frecvente ar putea să rezolve jumătate din aceste probleme, pentru că multe întrebări vedem că se repetă... Atunci ar fi foarte bine ca acolo unde oamenii ajung prima dată la o dilemă să poată să verifice pe loc dacă dilema lor a fost deja tranşată de cineva şi să poată trece mai departe", a afirmat Pop.

În viziunea specialistului, SGR a mai introdus o categorie de clasificare non-contabilă referitoare la ce produs este conţinut în ambalaj, "o informaţie care trebuie practic inventată într-un sistem de evidenţă din contabilitate".

"Orice agent economic care face obiectul acestei obligaţii legale caută nişte modalităţi interne de a şi-o îndeplini. Asta înseamnă, de exemplu, când trebuie să raporteze cantităţi de orice fel se uită în contabilitate. El, în contabilitate, va avea nişte date împărţite pe un număr oarecare de produse care spune câte produse are, dar nu îi spune dacă fac sau nu fac obiectul SGR. Deja au o clasificare extra-contabilă artificială, pe tipuri de material care necesită nişte eforturi suplimentare. Una e să raportezi câte produse ai vândut, alta e să raportezi câte erau ambalate în PET, informaţie care nu-ţi vine pe tavă de nicăieri dintr-un sistem contabil. Acum, SGR a mai introdus încă o categorie de clasificare non-contabilă, şi anume ce produs conţine, dacă este răcoritoare sau nu este răcoritoare. Iarăşi, o informaţie care trebuie practic inventată într-un sistem de evidenţă din contabilitate. Să te apuci să calculezi, de exemplu, de la începutul anului 2022, câte sucuri a trecut prin gestiunea ta este la fel de complicat ca şi când ai face asta pentru tine acasă... De asemenea, la nivel de retail, fluxul acesta este foarte complicat în conexiune cu această obligaţie, că eu pot să-i cer lui la modul foarte simplu 'Spune-mi şi mie câte sticle de băuturi ai vândut?', dar el are nevoie de multe alte informaţii suplimentare, pe care iarăşi nu le poate culege în sistemele contabile existente. Trebuie să vadă cum se mişcă stocurile, dacă le-a vândut sau dacă încă le păstrează. Trebuie să vadă mai departe care e statusul acelor ambalaje SGR, câte a pus, câte dă mai departe către consumator, câtă garanţie poate încasa...", a menţionat Raul Pop.

SGR reprezintă un sistem prin care cetăţenii vor plăti o garanţie de 50 de bani atunci când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri şi 3 litri, inclusiv.

Pentru a fi uşor de identificat, produsele care vor face parte din sistem vor fi marcate cu un logo specific, iar după golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi, practic, în orice magazin din România. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal, chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locaţie.

Producătorii/importatorii şi comercianţii de băuturi au obligaţia să se înscrie în baza de date a SGR până pe data de 28 februarie 2023, în caz contrar riscând amenzi cuprinse între 20.000 şi 40.000 de lei. Înregistrarea obligatorie în baza de date a SGR reprezintă etapa preliminară intrării în funcţiune a sistemului, care va avea loc pe 30 noiembrie 2023.

În context, Garda Naţională de Mediu a anunţat, la jumătatea acestei luni, că va efectua controale tematice în perioada 1 - 31 martie 2023 în care va implica atât comisariatele judeţene, cât şi Comisariatul Municipiului Bucureşti şi Comisariatul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

Compania RetuRO a devenit administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare din România, printr-o Hotărâre de Guvern, emisă pe 24 august 2022.

Anterior, pe data de 20 iulie 2022, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, anunţa că a fost aprobată alocarea sumei de un milion de lei pentru intrarea statului român, cu o pondere de 20%, în acţionariatul societăţii care va gestiona SGR şi a subliniat faptul că le-a transmis asociaţiilor din cadrul societăţii că este inacceptabil termenul de un an şi jumătate pentru implementarea acestui sistem în România.

Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC) a organizat, marţi, o dezbatere profesională cu tema "Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR), bilanţ de etapă".