Strategia energetică a României 2035, cu orizont 2050, ar putea fi adoptată în această săptămână, prin hotărâre de Guvern (ministru)

Strategia energetică a României 2035, cu orizont 2050, ar putea fi adoptată în această săptămână, prin hotărâre de Guvern, aceasta fiind corelată cu Planul Naţional Integrat de Energie, Schimbări Climatice (PNIESC), un document pe care România şi l-a asumat la nivel european, a afirmat, marţi, ministrul de resort, Sebastian Burduja, în cadrul unei conferinţe de specialitate.

"De foarte mulţi ani, România nu are o strategie energetică. Ultima a fost adoptată în 2007. Când am preluat mandatul, foarte mulţi oameni din sistem mi-au spus: nu avem o strategie energetică, haideţi să o facem. Nimeni nu a crezut posibil acest demers. Sunt mari şanse să avem de săptămâna aceasta, adoptată în şedinţa de Guvern, prin hotărâre de Guvern, strategia energetică a României 2035, cu orizont 2050. Ea este totodată pe deplin corelată cu Planul Naţional Integrat de Energie, Schimbări Climatice (PNIESC), un document pe care România şi l-a asumat la nivel european. De asemenea, am reuşit să recuperăm decalajele, să-l trimitem în formă finală la nivelul Comisiei Europene", a precizat Burduja, la evenimentul Energy Forum Ediţia a XII-a: 2025-anul marilor provocări, organizat de DC Media Group.

El a subliniat că, pe termen scurt şi mediu, România va face tranziţia de la cărbune la gaz, iar pe termen mediu şi lung, de la gaz la nuclear.

"România nu mai este printre ultimele state care nu şi-a trimis Planul Naţional Integrat. Fiind vorba de angajamente europene, am convingerea că, indiferent cine va veni la guvernare, le va respecta, pentru că pot exista şi consecinţe neplăcute dacă nu o facem. Cu siguranţă că acum, prin Strategia Energetica Naţională, avem şi un plan pe care l-am putut descrie simplu: pe termen scurt şi mediu facem tranziţia de la cărbune la gaz, cu atât mai mult cu cât România va avea resurse importante de gaz în Marea Neagră - şi vă asigur că nu ne blocăm în inepţii de tipul vestigiilor antice de la 160 km în largul mării, pe fundul Mării Negre. Pe termen mediu şi lung, să trecem de la gaz la nuclear, unde România are tradiţie, are performanţă, are proiecte în lucru, va avea tot ceea ce îi trebuie pentru a asigura o tranziţie energetică, în această ordine de priorităţi: energie sigură, energie accesibilă şi energie cât mai curată", a adăugat ministrul.