Daniel Anghel (PwC România): În acest an au fost deja emise 18 acte normative cu impact fiscal

România a recurs frecvent la modificări ale legislaţiei fiscale cu scopul îmbunătăţirii nivelului de colectare, însă efectele au fost sub cele scontate şi au generat impredictibilitate, numai anul acesta fiind emise 18 acte normative în acest sens, a afirmat, miercuri, Daniel Anghel, Partener, Lider Servicii Fiscale şi Juridice, PwC România, într-o conferinţă.

În comparaţie, Bulgaria a finalizat o reformă a administraţiei fiscale care a dus la o îmbunătăţire evidentă a nivelului de colectare.

"Propunerile de modificare a legislaţiei fiscale apar în contextul discuţiilor despre situaţia bugetară generată de deficitul de aproape 2% din PIB înregistrat la jumătatea anului. Îngrijorările sunt cauzate mai ales de ponderea mică a veniturilor fiscale în PIB, care a coborât la 26,8% în 2018, conform Eurostat. Comparativ, Bulgaria care are o structură a economiei, precum şi cote de impozitare similare cu ale României, a avut venituri fiscale de 29,5% din PIB anul trecut. Însă, Bulgaria a finalizat o reformă a administraţiei fiscale care a dus la o îmbunătăţire evidentă a nivelului de colectare. În schimb, România a recurs foarte frecvent la modificări legislative. Din păcate, efectele au fost sub cele scontate şi au generat impredictibilitate. De la primul Cod fiscal, din 2004, au fost adoptate 209 acte normative de modificare a acestuia care au însemnat mii de articole schimbate. În 2018, au fost emise 22 de acte normative, iar în acest an sunt deja 18 acte normative cu impact fiscal, fiecare cuprinzând zeci de modificări", a spus Daniel Anghel.

Potrivit acestuia, recent, Ministerul de Finanţe a lansat alte opt acte normative cu efecte în fiscalitate, iar "din fericire, multe dintre propunerile actuale sunt benefice şi răspund cerinţelor mediului de afaceri, altele sunt perfectibile".

Cele mai importante cinci modificări ale Codului fiscal şi ale Codului de procedură fiscală vizează: consolidarea fiscală, modificarea termenului de depunere a declaraţiei unice, transferul activităţii de soluţionare a contestaţiilor de la ANAF la MFP, procedura penală care ţine în loc inspecţia fiscală, reexaminarea deciziei de soluţionare.

În ceea ce priveşte consolidarea fiscală, Daniel Anghel consideră că este o măsură benefică, solicitată de mediul de afaceri, care a şi lucrat intens alături de Ministerul de Finanţe pentru întocmirea legislaţiei şi va reprezenta un avantaj de cash-flow pentru companiile din România.

Măsura de modificare a termenului de depunere a declaraţiei unice a fost solicitată de mediul de afaceri pentru a exista un termen rezonabil în care contribuabilii să îşi poată obţine documentele justificative pentru completarea declaraţiei unice.

Referitor la transferul activităţii de soluţionare a contestaţiilor de la ANAF la MFP, Daniel Anghel consideră că este o altă măsură dorită de mediul de afaceri. Practic, în urma inspecţiei fiscale, obligaţia soluţionării revenea unui alt departament din cadrul aceleaşi instituţii - ANAF. Prin această modificare, soluţionarea devine un proces autonom şi mai obiectiv.

De asemenea, el a explicat că inspecţia fiscală se suspendă până la finalizarea procedurilor penale derulate în legatură cu tranzacţiile controlate. Conform noului proiect, nu vor mai fi emise decizii de impunere şi, prin urmare, contribuabilii nu vor rămâne ca în prezent cu sumele plătite o perioadă lungă de timp.

În ceea ce priveşte reexaminarea deciziei de soluţionare, el a afirmat că pentru prima dată organul fiscal îşi poate retrage propria decizie de soluţionare la cererea contribuabilului, dacă apare un precedent pozitiv (o decizie contrară emisă de CJUE, Comisia centrală fiscală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).

În acelaşi timp, ANAF a publicat un plan de măsuri cu cinci obiective care vizează simplificarea procedurilor de administrare şi creşterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor care reprezintă un pas înainte pentru adaptarea la tendinţele recente în administrarea fiscală la nivel global.

Totodată, Andreea Mitiriţă, partener PwC România, a declarat că propunerea de consolidare fiscală vine în completarea unui pachet integrat de legislaţie specifică grupurilor de societăţi.

"Practic, facem un al doilea pas important după ce, în 2014, au fost introduse scutirile de impozit pe câştigurile de capital şi pe dividende, în anumite condiţii de deţinere a acţiunilor, în cadrul grupului. Datorită consolidării fiscale, pierderile şi profiturile societăţilor care formează grupul se vor cumula, iar impozitul se va aplica asupra diferenţei pozitive dintre acestea. În acest mod, grupurile vor avea posibilitatea să îşi recupereze pierderile fiscale în timp real. Criteriile pentru aplicarea consolidării fiscale pe care trebuie să le îndeplinească grupul sunt, însă, destul de restrictive. De exemplu, dacă din grup fac parte societăţi supuse impozitului specific sau impozitului pe microîntreprinderi, grupul nu va avea opţiunea consolidării, deşi aceste regimuri fiscale sunt obligatorii în virtutea legii", a spus Andreea Mitiriţă.

Ea a afirmat că, faţă de varianta publicată, mediul de afaceri a mai propus ca pierderile reportate anterior intrării în grup să fie preluate, pentru a îmbunătăţi poziţia de numerar la nivelul grupului. Dacă nu va fi acceptată în forma finală, va trebui ca pierderile anterioare să fie îngheţate până la momentul ieşirii din grup şi utilizate ulterior.

De asemenea, a propus eliminarea integrală a regulilor de preţuri de transfer pentru tranzacţiile efectuate între membrii grupului, însă autorităţile au avut, la rândul lor, argumente rezonabile în susţinerea necesităţii documentării acestor tranzacţii. Proiectul face trimitere şi la regulile anti-abuz care sunt necesare pentru evita implementarea acestei facilităţi cu rea credinţă.